Toate articolele din categoria: Arbusti fructiferi

Cireșar…În livadă

Publicat pe de
Răspunde

Conform tradiției populare românești, luna iunie mai este denumită și Cireșar, deoarece acum se coc cireșele. În această lună, vegetația ajunge la maturitate, ziua fiind cea mai lungă de peste an. În această lună, orice vijelie, furtună sau ploaie torențială poate distruge livada, vița de vie, grădinile de legume.

În pomicultură, se vor efectua tratamentele de la scuturatul florilor (acolo unde este cazul), a celor de avertizare sau când fructele au cam 5 mm în diametru, pe cer senin cu Zeamă Bordeleză sau alte fungicide și insecticide recomandate pentru această etapă. Pomii tineri, neintrați pe rod se tratează acum sau la avertizare cu aceleași produse ca și pomii roditori.

Alte lucrări care se execută acum sunt:

  • a doua prașilă în livadă, manual sau mecanic;
  • fertilizarea suplimentară cu azot, fier, bor, zinc, cupru, magneziu;
  • udarea pomilor, dacă timpul este secetos;
  • se fac operațiuni în verde la toți pomii: rărirea lăstarilor, îndepărtarea celor lacomi, celor prea deși, a drajonilor, etc.
  • rărirea definitivă a fructelor de măr, păr, piersic;
  • palișarea ramurilor de mijlocul de susținere;
  • recoltarea cireșelor, căpșunilor, se începe recoltarea la vișin, piersic, caise.

 

Produse recomandate:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În această perioadă, la toate speciile  apar cele mai păgubitoare boli:

  •   la semințoase ne confruntăm cu rapănul și făinarea

 

Produse recomandate
  • la sâmburoase avem de-a face cu boli cum sunt monilioza, ciuruirea micotică și ciuruirea bacteriană. Este recomandat ca după fiecare ploaie să efectuăm tratamente cu produse pe bază de Mancozeb sau Captan.

 

Produse recomandate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cele mai mari pagube le produc însă dăunătorii. Zborul primei generații de Cydia Pomonella, la speciile de măr, prun, piersic este în plină desfășurare, la fel cum se întâmplă și cu moliile miniere ale frunzelor, care în ultimii ani au provocat o adevărată calamitate. Pentru eficacitate este indicat să efectuăm tratamentele la începutul eclozării ouălelor. În luna iunie vom aplica tratamente cu insecticidul Mavrik, Calypso sau Decis Mega. În ceea ce privește combaterea păduchelui de San Jose este suficient un singur tratament cu un insecticid specific.

 

Produse recomandate

 

DAUNATORII DE TEMUT AI CULTURILOR …. GRAURII !!!

Publicat pe de
Răspunde

          Graurul este o pasare care traieste in grupuri mari in apropierea zonelor agricole,in paduri de stejar,in livezile satelor si in parcurile din orase.Graurul este o pasare care se hraneste cu insecte,fapt ce ajuta culturile agricole, dar este si un mare consumator de fructe,producand pagube uriase.
           Graurii in ultimii ani au devenit daunatori de temut ai agriculturii,inmultindu-se considerabil si producand daune importante in agricultura.Un singur stol de grauri poate sa distruga o intreaga cultura de vita de vie.Graurii se inmultesc de la an la an,sunt agresivi,indrazneti si se intalnesc in zonele unde exista hrana pe gustul lor.
           Primul ”atac” al graurilor se manifesta asupra cireselor coapte, lunile mai-iunie;dupa atacul se rasfrange asupra florilor de soc si a corcoduselor rosii.
           Pagube insemnate se constata la vita de vie,toamna,cand strugurii sunt copti.O podgorie poate fi distrusa integral de un stol de grauri,acesta poate fi format din sute sau mii de exemplare.
           Graurii sunt daunatori de temut atat pentru podgorii, cat si pentru arborii,arbustii fructiferi,pomii si vita de vie din gradinile  oamenilor.Masurile pentru protejarea culturilor trebuie luate inainte ca acestea sa fie coapte si chiar dupa coacerea acestora.
            Una dintre masurile de protectie a culturilor este aceea de instalare a unor echipamente care produc sunete puternice ca intensitate.Tunurile genereaza explozii puternice,controlate,precise ,care au o arie de acoperire mare.
            O alta masura care se poate lua pentru indepartarea graurilor de culturi este aceea de a instala aparate care redau sunetele de atac ale unor pasari de prada precum si sunete care sunt deranjante pentru grauri.
            Pentru protejarea culturilor se mai pot folosi si masuri vizuale.Masurile vizuale presupun folosirea sperietorilor de pasari,foliilor de staniol sau zmeie care reproduc cat mai natural pradatorii graurilor (bufnita,soim).Zmeul care reproduce cat mai natural pradatorul graurilor,se misca,plonjeaza si se inalta ,producand miscari naturale care exploateaza teama graurilor in fata pradatorilor.Sperietorile sunt si ele folosite pentru tinerea la distanta a graurilor de culturi. Pentru un randament bun trebuie sa se aiba in vedere suprafata terenului cultivat ce urmeaza sa fie protejat,numarul de sperietori necesare pe suprafata respectiva, precum si combinarea acesteia cu o alta metoda.
             Culturile mai pot fi protejate impotriva graurilor si cu ajutorul plaselor de protectie.Aceasta metoda de protectie presupune niste costuri ridicate,investitia fiind foarte mare.Cand se ia in calcul utilizarea acestei metode de protectie a culturilor impotriva graurilor,la calcularea costurilor se va lua in calcul si cheltuielile cu montarea si demontarea  acestor plase,precum si timpul necesar pentru efectuarea acestor lucrari.

 

LUCRARILE LUNII IULIE IN GRADINA SI LIVADA

Publicat pe de
Răspunde

 Datorita temperaturilor ridicate este recomandata udarea plantelor,seara, cand soarele nu mai este puternic.Plantele nu vor fi udate in timpul zilei deoarece picaturile de apa ramase pe frunze si tulpini amplifica razele soarelui si planta se va ofili.Doar udatul la radacina nu isi are rostul in timpul zilei deoarece apa se va evapora foarte repede.
 Pentru a mentine umiditatea in sol este recomandat sa presarati un strat de mulci in jurul tufelor sau arborilor.
 Cand se vor uda florile este recomandat sa se pulverizeze apa si pe frunze, plantele isi vor reveni mai usor dupa ziua caniculara.
 Gardurile vii se vor tunde daca este nevoie.
 Gazonul se va uda regulat,nu se va tunde prea scurt .
 Trandafirilor li se vor rupe capetele florilor care se scutura,cu tot cu codita pentru a stimula aparitia unor flori noi.
 Daca este nevoie se vor lega ramurile rebele ale trandafirilor urcatori.
 Florilor nu li se vor aplica substante fertilizatoare doar daca este necesar,nu este recomandat ca plantele sa fie fortate acum, cand zilele sunt caniculare.
 In jurul tulpinilor pamantul va fi sapat pentru ca apa sa patrunda cat mai adanc.
 Daca este nevoie se vor folosi insecticide pentru combaterea daunatorilor la arbori,arbusti,flori.
 Se scot bulbii de lalele, narcise, zambile, etc. din pamant.Acestia se vor lasa la uscat o zi si apoi se vor pune la pastrat in pungi de hartie sau se vor inveli in hartie si apoi in punga de plastic.Punga trebuie sa fie pastrata intr-un loc uscat, pentru ca bulbii sa nu transpire si sa putrezeasca.
 Zilnic se vor culege fructele din pomii si arbustii fructiferi. Daca sunt lasate prea mult se vor strica, vor fi mancate de pasari sau vor fi atacate de daunatori.
 In gradina buruienile vor fi inlaturate, nu fac altceva decat sa consume substantele nutritive si umezeala din pamant.

PLANTAREA ARBUSTILOR DE ZMEUR,MUR SI COACAZ TOAMNA

Publicat pe de
Răspunde

Luna noiembrie este perioada optima in care putem planta zmeurul, fie ca vorbim de suprafete mici pentru consum propriu sau mai mari. Operatiunea de plantare a zmeurului prin drajoni are loc toamna, dupa caderea frunzelor, in teren afanat si fertilizat.
Distantele de plantare sunt de 1,5 metri intre randuri si de 0,8 – 1 metru pe rand. Inainte de plantare drajonii se fasoneaza la 20-25 de cm lungime si se mocirlesc radacinile.Arbustii trebuie sa aiba un sistem radicular cat mai bogat.
Este momentul propice plantarii ramurelelor de zmeura cat acestea sunt inca in stare latenta.
In ceea ce priveste plantatiile de capsuni acum este momentul,daca acestea au o vechime de 3 ani,sa se reinoiasca cu noi stoloni.Arbustii de capsun imbatraniti pot sa retina boli si daunatori si isi pierd din vigoare si productivitate.
Tot in aceasta perioada se pot planta afin si coacaz pentru o diversitate atractiva a gradinii de fructe.Cu o inflorescenta frumoasa,fructe delicioase si un frunzis rosiatic toamna,acesti arbusti produc intens,constant.
Butaşii de coacaz pregătiţi se aşează în gropi sau rigole cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet. Se adaugă pământ şi se tasează bine în jurul plantei, după care se execută o copcă în care se toarnă 6-8 l de apă. După infiltrarea apei în sol, se execută un muşuroi până la mugurele terminal. Partea care se află deasupra solului şi care se muşuroieşte, trebuie să aibă 2-3 muguri pe lungimea butasului.

BOLILE SI DAUNATORII AFINULUI

Publicat pe de
Răspunde

                  Mumificarea fructelor de afin (Molinia vaccinii-corymbosi).
Ciuperca ataca ramurile si florile,tufa avand aspectul unei plante afectate de ger.                      Ciuperca patrunde in ovarul florii ,se dezvolta odata cu fructele tinere iar cand acestea ajung la maturitate se ingalbenesc,putrezesc si cad.
Combaterea aparitiei mumificarii fructelor se poate realiza pe cale agrotehnica si pe cale chimica.
Pe cale agrotehnica se realizeaza prin strangerea fructelor mumificate (putrezite si uscate),reducandu-se simtitor rezerva de infectie.
Pe cale chimica se realizeaza cu ajutorul fungicidelor: Zeama Bordeleza,Tilt 250 EC,Bumper 250 EC.
Arsura ramurilor (Phomophis sp.)
Arsura ramurilor la afin se intalneste frecvent pe tufele slabite din plantatiile cu exces de apa si datorita neintretineri corecte a culturii.
Simptomele bolii apar mai intai pe ramurile scurte, apoi se extind si la celelalte ramuri din coroana. Frunzele se ofilesc si devin brune, plantelor le scade rezistenta la ger.
Combaterea se face prin evitarea factorilor care duc la slabirea plantelor:excesul de apa, seceta, fertilizarea excesiva sau lipsa hranei.
Ca mod de combatere se taie toate partile infectate si se ard.
Mucegaiul cenusiu al fructelor (Botrytis cinerea).
Mucegaiul cenusiu al fructelor este produs de ciuperca Botrytis cinerea,ataca cel mai frecvent florile si fructele.
Florile se ingalbenesc si se acopera treptat cu o pasla cenusie.Fructele atacate se inchid la culoare,se acopera cu aceeasi pasla cenusie sau albicioasa si incep sa putrezeasca.
In anii ploiosi atacul se poate manifesta si pe tulpini,prin aparitia unor pete de culoare brun-deschis. Atacul se confunda uneori cu Didymella applanata.
La un atac mai timpuriu fructele se mumifica si raman lipite de receptacul.
Prevenirea aparitiei mucegaiului cenusiu se poate realiza prin igiena culturii,respectarea distantelor de plantare si efectuarea taierilor corespunzatoare.
Combaterea pe cale chimica se realizeaza cu ajutorul fungicidelor: Rovral 500 SC, Teldor 500 SC, Signum WG etc.
In anii obisnuiti se fac 2-3 tratamente,in anii ploiosi 3-4 tratamente.
Cancerul tulpinilor de afin.
Cancerul tulpinilor este produs de două ciuperci: care se manifestă prin pete mici roşiatice pe tulpini având în centru o cicatrice în partea bazală a acestora şi care se manifestă prin apariţia pe tulpini în primul an de atac a unor ridicături largi conice de culoare roşiatică. În anul următor umflăturile se decolorează,căpătând culoarea gri, se măresc şi crapă.
Arsura ramurilor – sp. Phomopsis
Aceasta este intalnita în plantaţiile cu exces de apă, fertilizate în exces sau nefertilizate şi neîntreţinute. Boala se manifestă prin apariţia unor pete roşiatice care cresc până la 1 cm în diametru. Sunt atacate mai întâi ramurile scurte dupa care se extind şi la celelalte ramuri. Frunzişul se ofileşte şi devine brun.
               Descrierea si combaterea daunatorilor.
Cicada gheboasă a pomilor- F. Ceresa bubalus Combatere.
Dăunătorul iernează în stadiu de ou,în inciziile făcute pe ramuri şi dezvoltă o singură generaţie pe an. Din cauza inciziilor,circulaţia sevei se întrerupe iar ramurile nu se mai dezvoltă normal şi în cele din urmă se usucă.
Măsurile preventive au un rol important în diminuarea atacului: tăierea şi arderea lăstarilor cu ponte, distrugerea buruienilor – gazda principală a larvelor,aplicarea unui tratament fitosanitar la finalul repausului vegetativ.
Gargarita florilor de afin.
Insecta este mica,de culoare rosie si ierneaza ca adult.Primavara depune oua in muguri,la baza florilor. Larvele consuma toate partile florii, inclusiv ovarul. Florile nu se deschid,ele se ofilesc si cad.
Aceasta insecta se poate combate cu insecticide aplicate in fenofaza dezmuguritului.
Gargarita fructelor de afin.
Insecta hiberneaza in sol, sub frunzis si devine activa primavara la inceputul infloririi,hranindu-se cu frunze si flori. Aceasta are culoarea brun-inchis,cu pete deschise pe spate si cu patru umflaturi pe aripi.
Combaterea se face cu insecticide:
-primul tratament se face inainte de inflorit;
-al 2-lea tratament se face dupa legarea fructelor.
Alti daunatori care pot sa apara in cultura afinului sunt: musca afinului, cicada, viermele fructelor,paduchii testosi.

INFORMATII PRIVIND CULTURA AFINULUI

Publicat pe de
Răspunde

               Afinul este un arbust fructifer care este intrebuintat ca planta alimentara si medicinala. Frunzele se folosesc sub forma de ceai ajutator in diabet, iar fructele in tratamentul diareei si in alte boli de stomac.
         Afinul are o inaltime de pana la 30-50 cm, cu tulpini taratoare si cu ramuri opuse, verzi, cu marginile costate. Frunzele cad toamna, ele sunt alterne, de forma ovala, lungi de 1-3 cm, cu marginea dintata marunt, prezentand un petiol scurt.
         Florile sunt de forma globuloasa, de culoare alb-roz, corola terminandu-se in 5 dinti. Fructele sunt rotunde, zemoase, de culoare neagra-albastruie, cu aspect brumariu, continand numeroase seminte marunte. Sucul lor este violaceu-purpuriu, gustul dulce acrisor-aromat. Afinul infloreste in lunile mai-iunie
         Plantatiile de afin se infiinteaza pe terenuri acide, cu pH-ul intre 4-5.Daca pH-ul este mai mic, se folosesc amendamente(carbonat de magneziu sau carbonat de calciu), iar daca aciditatea este peste 5,se corecteaza cu sulfat de amoniu.
         In vederea plantarii, terenul se picheteaza la distanta de 3m intre randuri si 1,5m pe rand pentru soiurile de afin cu vigoare mai mica si la 4m intre randuri si 2m pe rand pentru soiurile de vigoare mare.
         Plantarea se face in gropi de 20-25cm latime si adancime, coletul fiind la nivelul solului. Peste radacini se trage pamant marunt si reavan care se batuceste si apoi se face un mic musuroi la baza tufei.
         Este bine ca soiurile in plantatia de afin sa fie amplasate in benzi de 5-6 randuri pentru a asigura polenizarea reciproca.
         Afinul se poate planta la 0,7-1m unul de altul pentru a forma un rand compact in cazul culturilor intensive. Daca se doreste cresterea acestora ca specimene individuale  se pot planta la 1,8 m unul de altul. In cazul plantarii pe randuri compacte, distanta dintre randuri trebuie sa fie intre 2,5-3 m in functie de echipamentele care se vor folosi la intretinerea fermei de afini sau la recoltarea afinelor.
          La infiintarea culturii se fasoneaza partea aeriana iar dupa plantare se uda si se mulceste cu compost pentru sporirea fertilitatii solului.
          Afinul da rezultate bune in zone cu temperaturi moderate. In cursul iernii rezista pana la -20 grade Celsius.
         Temperaturile din perioada de vegetatie care depasesc 32 – 39 grade Celsius au repercusiuni negative asupra productiei. Ingheturile tarzii de primavara si cele timpurii de toamna sunt mult mai pagubitoare decat temperaturile extreme.
          Afinul suporta semiumbra, dar fructifica abundent in locuri bine luminate pe versanti cu expozitie sudica.Afinul este sensibil la vant, iar in conditii de curenti puternici este obligatoriu instalarea perdelelor de protective.
          Afinul se comporta bine in zonele cu precipitatii medii, anuale intre 800 -1000 . Soiurile provenite din speciile Vaccinium lamarkii si Vaccinium angustifolium sunt mai rezistente la seceta.
         Productii mari, in general, se obtin daca precipitatiile sunt uniform repartizate pe parcursul perioadei de vegetatie sau daca se poate iriga cultura.Seceta prelungita are efecte negative asupra cresterii si fructificarii, iar excesul de umiditate favorizeaza caderea frunzelor, degradarea sistemului radicular si, in final, uscarea plantelor.
         Cultura afinului reuseste pe soluri acide, suficient de profunde, bine structurate, cu un continut ridicat de humus, cu pH-ul cuprins intre 4,2 si 4,8, cudrenaj bun, intrucat excesul de umiditate duce la asifixierea radacinilor.
         Pentru corectarea pH-ului  intre 4 si 5 se foloseste turba acida, sulfat de amoniu,mulci din frunze de stejar sau de conifere. In cazul in care pH-ul este mai mic de patru, reactia solului se corecteaza cu amendamente calcaroase.
         Afinul se conduce sub forma de tufa aplatizata cu 15-20 tulpini de diferite varste(1-5 ani).
         Dupa cinci ani de la plantare, taierile constau din indepartarea tulpinilor mai batrane de 5 ani si a celor cu o vigoare slaba. La soiurile cu port erect se indeparteaza tulpinile din central tufei iar la soiurile cu tufa rasfirata se inlatura cele ce atarna sau sunt inclinate.
         Sistemul cel mai mult practicat este ogorul lucrat.
         Solul se mobilizeaza prin aratura la adancimea de maximum 12-15 cm, iar in cursul perioadei de vegetatie, prin lucrari de intretinere la 5-6 cm, pentru a nu deranja sistemul radicular. In vederea distrugerii buruienilor, pe langa lucrarilede discuire, cultivare se pot utilizaerbicide ca: Fusilade Forte 150 EC, Leopard 5 EC, Dual Gold 960 EC.
          In zone cu precipitatii mai reduse, afinul raspunde favorabil la irigare in perioada de crestere a lastarilor si a fructelor; la 3-5 saptamani inainte de recoltarea fructelor si dupa, in perioada de diferentiere a mugurilor de rod.

INFORMATII PRIVIND DAUNATORI AI AGRISULUI

Publicat pe de
Răspunde

Paduchele de San Jose

Paduchele de frunza al agrisului

           Paduchele de San Jose face parte din grupa paduchilor testosi,fiind cel mai periculos,deoarece inteapa toate organele plantei ,inclusiv lemnul si suge seva, planta suferind foarte mult.Acest daunator al agrisului este foarte greu de combatut.                                Pentru combaterea acestor se va urmarii cu lupa perioada cand ies de sub carapace,pentru ca solutiile insecticide sa fie eficiente.Perioada aceasta dureaza 3-4 zile in mai-iunie si iulie-august, stropirea se repeta la 3 zile. Pe plantatiile mari se folosesc insecticide chimice , cu grad scazut de toxicitate,din comert.In plantatiile mici din gospodarii se practica stropiri cu solutii naturale , preparate in casa.In acest scop se foloseste infuzia de tutun simpla in amestec cu sapun de potasiu si spirt denaturat.
           Paduchii de frunza sunt mai putin periculosi decat cei testosi,daca nu sunt combatuti la timp,vor afecta foarte mult sanatatea plantelor.Se folosesc insecticide din comert ,extract de urzica, solutie de sapun de potasiu, solutie de casa,fara sare ,alaun sau piatra acra. Stropirea cu alaun previne aparitia paduchilor timp de 2-3 luni .Alaunul este o pudra cristalina ,asemanatoare zaharului,cu gust acru si astrigent.Se prepara o solutie concentrata de alaun si apa fierbinte(nu se dizolva in apa rece), se lasa sa se raceasca , apoi se stropesc tufele.

INFORMATII PRIVIND RECOLATAREA FRUCTELOR DE AGRIS

Publicat pe de
Răspunde

             Agrisele se coc in a II a jumatatea a lunii iunie, inceputul lunii august.Recolatrea fructelor se face odata la toata tufa,atunci cand fructele au culoarea,gustul si aroma specifica soiului respectiv.Recoltarea fructelor se face mecanic sau manual.
            Pentru a fi folosite la unele preparate agrisele se pot recolta si verzi,ele avand gustul acrisor.Fructele supracoapte, recoltate in luna iunie pot fi folosite la prepararea vinului de agrise.
            Fructele recoltate care urmeaza sa fie comercializate se sorteaza in timpul recoltarii si se aseaza direct in ambalajele in care urmeaza sa fie trnsportate.In cazul in care valorificarea fructelor urmeaza sa fie facuta peste cateva zile ,se recomanda ca recoltarea fructelor sa fie facuta cu cateva zile inainte de coacerea deplina.Daca sunt pentru consumul imediat ,instare proaspata sau pentru prelucrare , recoltarea lor se va face cand vor fi bine coapte.
            Pentru transportul fructelor se vor folosi masini prevazute cu dispozitive de recire.
            In gospodarii, agrisele se pot pastra pana la 5-6 zile dupa recoltare in pivinta sau intr-un frigider,iar in depozitele speciale pentru fructe se pot pastra pana la o perioada de 6-8 saptamani, la temperatura de -5 grade pana la -1 grad si o umiditate de 85-90%.

INFORMATII PRIVIND CULTURA AGRISULUI

Publicat pe de
Răspunde

               Agrisul este un arbust fructifer puternic ramificat,prevazut cu ghimpi lungi de pana la 7-15 cm care sunt dispusi cate unul sau trei la baza mugurelui pe tulpini.
              Agrisul poate atinge inaltimea de 60-150 cm are fructe ovoidale de culoare verde, galbuie sau rosiatica. Gustul dulce-acrisor variaza simtitor ca intensitate de la o specie la alta fapt ce face de multe ori dificil consumul fructelor in stare proaspata. Contine mult fosfor, calciu, potasiu si vitamina C. Fructele proaspete contin mai mult de 80% apa alaturi de proteine, carbohidrati, fibre, vitamine si minerale.
              Fructele de agris se consuma in stare proaspata, gatite sau prelucrate sub forma de dulceata, gem, compot, suc, must, vin etc.
              Agrisele sunt eficiente in cresterea imunitatii organismului si sunt antioxidanti foarte puternici. Vitamina C existenta in agrise ajuta la reducerea colesterolului din sange prin dilatarea vaselor de sange si scaderea tensiunii arteriale.
              Este o cultura foarte timpurie, agrisul  infloreste la mijlocul lui mai, cand temperatura aerului atinge valori de 7-16 grade Celsius, rezista foarte bine la ingheturi.
Agrisul se autopolenizeaza, de aceea este recomandat sa se sadeasca doua-trei soiuri pe acelasi parcela in camp. Are o radacina ce patrunde in sol pana la 50 cm si ii asigura umezeala in anii secetosi.
              Agrisul este o specie iubitoare de lumina,dar se adapteaza usor la conditiile de semiumbra.
              Agrisul nu este pretentios fata de temperatura. In perioada de repaus rezista la -32 grade Celsius, iar radacinile pana la -18 grade Celsius. Florile si fructele mici rezista pana la temperature de  -4 grade Celsius,in functie de umiditatea din mediul ambiant. Nu suporta arsitele mari din timpulverii. Temperatura ridicata asociata cu seceta duce la desfrunzirea prematura a plantelor.
              In perioada de vegetatie agrisul are nevoie de cel putin 350-400 mm precipitatii, din care 150 mm in luna mai-iunie.   Nu poate fi cultivat in zonele in care cad mai putin de 600 mm precipitatii annual.Pentru corectarea aportului se apa se folosesc sistemele de irigatii prin picurare sau prin astersiune.
              Agrisul da rezultate bune daca se amplaseaza pe terenuri fertile, drenate, cu nivelul apei freatice sub 1,2 m, cu pH-ul solului acid sau slab acid (4,8-5,2), cu textura lutoasa sau luto-nisipoasa.
              Plantarea se realizeaza toamna dupa caderea frunzelor sau primavara foarte devreme, pana la umflarea mugurilor.  Distanta de plantare este de 1,5 m intre randuri si 0,5 m intre plante pe rand (pentru plantatii familiale). Radacinile plantei vor fi rasfirate pe musuroiul de pamant de la baza gropii, dar inainte se mocirlesc cu un amestec de gunoi de grajd, pamant de telina si apa, pentru a realiza un  contact mai bun cu solul.
              La forma tufa, in anul I, dupa plantare tulpina se scurteaza la 15-20 cm, in cursul verii se aleg 3-4 lastari mai vigurosisi bine plasati, ceilalti se suprima de la punctul de insertie.
In primavara anului  II cele 3-4 tulpini se scurteaza cu 1/3-1/4 din lungime, iar in cursul verii se aleg 2-3 lastari crescuti in zona coletului care, in primavara anului III, se vor scurta la 4-5 muguri, pe cand ramurile de doi ani se lasa intacte.
              In anul III, in cursul perioadei de vegetatie se aleg noi lastari plasati in zona coletului, care in primavara anului IV se vor scurta la 4-5 muguri.
In primavara anului IV se inlatura, prin taiere, ramurile afectate de ger, ranite, uscate iar pe fiecare cep din anul precedent se aleg cate doua ramuri bine dezvoltate care se scurteaza cu 1/3sau 1/4 din lungime.
              La finele anului IV fiecare tufa va avea: trei ramuri de trei ani, bine garnisite cu ramuri de rod; 4-6 ramuri de doi ani la fel garnisite cu ramuri de rod; 4-6 ramuri de 1 an fara ramuri de rod si 2-3 cepi. In total, tufa este formata din 11-15 ramuri de schelet si 2-3 cepi pe care se vor forma noi ramuri deschelet. In anul V taierile se fac ca si in anul IV.
              Taierile de intretinere si fructificare se realizeaza prin indepartarea din tufa a ramurilor uscate, rupte, bolnave, inghetate, situate prea jos si a celor care produc indesirea tufei. Ramificatiile ramurilor de schelet se scurteaza la 20-25 cm. Elementele de schelet mai batrane de 5-7 ani se elimina din tufa, iar din zona coletului se aleg 3-4 cresteri anuale, care se scurteaza la 4-5 muguri.
              Dupa anul al treilea  solul se intretine ca ogor lucrat sau ogor cu ingrasaminte verzi.
Ogorul lucrat se realizeaza prin executarea, toamna, a unei araturi fara cormana la adancimea de 12-14 cm, iar in cursul perioadei de vegetatie se fac 5-6 prasile la 6-8 cm adancime pe randul de plante si se mobilizeaza solul intre randuri la 10-12 cm.
             Daca solul este slab aprovizionat cu substante nutritive se aplica 30-35 t/ha gunoi de grajd, 100 kg N, 65 kg P2O5 si 120 kg K2O.
             Gunoiul de grajd, ingrasamintele pe baza de fosfor, potasiu si 1/3 din doza de azot se aplica toamna, iar 2/3 din azot primavara devreme.

 

INFORMATII PRIVIND TAIERILE LA AGRIS

Publicat pe de
2

               Agrisul cultivat pe spalier este predispus la imbatranire prematura,datorita faptului ca sunt solicitate mereu aceleasi ramuri, ele nu sunt inlocuite cu alte ramuri mai tinere.In aceasta situatie este recomandat sa fie inlaturate elementele de schelet ajunse la varsta de 6-7 ani.
               Agrisul se cultiva sub forma de tufa ,de gard viu sau pe spalier.Spinii ingreuneaza lucrarile de intretinere si recoltarea, motiv pentru care sunt necesare lucrari permanente de intretinere si formare a coroanei.
               La agrisul sub forma de tufa ,tunsul pune putine probleme; sunt suficiente taieri de mentinere a echilibrului intre ramurile tinere si cele batrane.In timpul taierilor se vor elimina ramurile rupte,bolnave,subtiri, inutile,care indeasa tufa.
               Taierile sunt complicate in ceea ce priveste agrisul cultivat pe spalier.In primii ani se pastreaza doar 3-4 lastari mai bine plasati , din care se formeaza ramurile de peste an.Astfel planta va avea suficienta energie pentru a dezvolta ramurile de schelet.Mai tarziu se pot pastra pana la 8 lastari pentru a forma noi ramuri de schelet.
               Iarna cresterile laterale ale rmurilor pe schelet se scurteaza , iar din cresterile de la baza plantei se aleg si se pastreaza 3-4 lastari.
               Oricare ar fi modul in care se cultiva planta, in urma taierilor trebuie sa se obtina un echilibru intre ramurile de schelet batrane si cele de rod tinere,rezultatul fiind o productie de furcte imbelsugata.