Cireșar…În livadă

Conform tradiției populare românești, luna iunie mai este denumită și Cireșar, deoarece acum se coc cireșele. În această lună, vegetația ajunge la maturitate, ziua fiind cea mai lungă de peste an. În această lună, orice vijelie, furtună sau ploaie torențială poate distruge livada, vița de vie, grădinile de legume.

În pomicultură, se vor efectua tratamentele de la scuturatul florilor (acolo unde este cazul), a celor de avertizare sau când fructele au cam 5 mm în diametru, pe cer senin cu Zeamă Bordeleză sau alte fungicide și insecticide recomandate pentru această etapă. Pomii tineri, neintrați pe rod se tratează acum sau la avertizare cu aceleași produse ca și pomii roditori.

Alte lucrări care se execută acum sunt:

  • a doua prașilă în livadă, manual sau mecanic;
  • fertilizarea suplimentară cu azot, fier, bor, zinc, cupru, magneziu;
  • udarea pomilor, dacă timpul este secetos;
  • se fac operațiuni în verde la toți pomii: rărirea lăstarilor, îndepărtarea celor lacomi, celor prea deși, a drajonilor, etc.
  • rărirea definitivă a fructelor de măr, păr, piersic;
  • palișarea ramurilor de mijlocul de susținere;
  • recoltarea cireșelor, căpșunilor, se începe recoltarea la vișin, piersic, caise.

 

Produse recomandate:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În această perioadă, la toate speciile  apar cele mai păgubitoare boli:

  •   la semințoase ne confruntăm cu rapănul și făinarea

 

Produse recomandate
  • la sâmburoase avem de-a face cu boli cum sunt monilioza, ciuruirea micotică și ciuruirea bacteriană. Este recomandat ca după fiecare ploaie să efectuăm tratamente cu produse pe bază de Mancozeb sau Captan.

 

Produse recomandate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cele mai mari pagube le produc însă dăunătorii. Zborul primei generații de Cydia Pomonella, la speciile de măr, prun, piersic este în plină desfășurare, la fel cum se întâmplă și cu moliile miniere ale frunzelor, care în ultimii ani au provocat o adevărată calamitate. Pentru eficacitate este indicat să efectuăm tratamentele la începutul eclozării ouălelor. În luna iunie vom aplica tratamente cu insecticidul Mavrik, Calypso sau Decis Mega. În ceea ce privește combaterea păduchelui de San Jose este suficient un singur tratament cu un insecticid specific.

 

Produse recomandate

 

DAUNATORII DE TEMUT AI CULTURILOR …. GRAURII !!!

          Graurul este o pasare care traieste in grupuri mari in apropierea zonelor agricole,in paduri de stejar,in livezile satelor si in parcurile din orase.Graurul este o pasare care se hraneste cu insecte,fapt ce ajuta culturile agricole, dar este si un mare consumator de fructe,producand pagube uriase.
           Graurii in ultimii ani au devenit daunatori de temut ai agriculturii,inmultindu-se considerabil si producand daune importante in agricultura.Un singur stol de grauri poate sa distruga o intreaga cultura de vita de vie.Graurii se inmultesc de la an la an,sunt agresivi,indrazneti si se intalnesc in zonele unde exista hrana pe gustul lor.
           Primul ”atac” al graurilor se manifesta asupra cireselor coapte, lunile mai-iunie;dupa atacul se rasfrange asupra florilor de soc si a corcoduselor rosii.
           Pagube insemnate se constata la vita de vie,toamna,cand strugurii sunt copti.O podgorie poate fi distrusa integral de un stol de grauri,acesta poate fi format din sute sau mii de exemplare.
           Graurii sunt daunatori de temut atat pentru podgorii, cat si pentru arborii,arbustii fructiferi,pomii si vita de vie din gradinile  oamenilor.Masurile pentru protejarea culturilor trebuie luate inainte ca acestea sa fie coapte si chiar dupa coacerea acestora.
            Una dintre masurile de protectie a culturilor este aceea de instalare a unor echipamente care produc sunete puternice ca intensitate.Tunurile genereaza explozii puternice,controlate,precise ,care au o arie de acoperire mare.
            O alta masura care se poate lua pentru indepartarea graurilor de culturi este aceea de a instala aparate care redau sunetele de atac ale unor pasari de prada precum si sunete care sunt deranjante pentru grauri.
            Pentru protejarea culturilor se mai pot folosi si masuri vizuale.Masurile vizuale presupun folosirea sperietorilor de pasari,foliilor de staniol sau zmeie care reproduc cat mai natural pradatorii graurilor (bufnita,soim).Zmeul care reproduce cat mai natural pradatorul graurilor,se misca,plonjeaza si se inalta ,producand miscari naturale care exploateaza teama graurilor in fata pradatorilor.Sperietorile sunt si ele folosite pentru tinerea la distanta a graurilor de culturi. Pentru un randament bun trebuie sa se aiba in vedere suprafata terenului cultivat ce urmeaza sa fie protejat,numarul de sperietori necesare pe suprafata respectiva, precum si combinarea acesteia cu o alta metoda.
             Culturile mai pot fi protejate impotriva graurilor si cu ajutorul plaselor de protectie.Aceasta metoda de protectie presupune niste costuri ridicate,investitia fiind foarte mare.Cand se ia in calcul utilizarea acestei metode de protectie a culturilor impotriva graurilor,la calcularea costurilor se va lua in calcul si cheltuielile cu montarea si demontarea  acestor plase,precum si timpul necesar pentru efectuarea acestor lucrari.

 

LUCRARILE LUNII IULIE IN GRADINA SI LIVADA

 Datorita temperaturilor ridicate este recomandata udarea plantelor,seara, cand soarele nu mai este puternic.Plantele nu vor fi udate in timpul zilei deoarece picaturile de apa ramase pe frunze si tulpini amplifica razele soarelui si planta se va ofili.Doar udatul la radacina nu isi are rostul in timpul zilei deoarece apa se va evapora foarte repede.
 Pentru a mentine umiditatea in sol este recomandat sa presarati un strat de mulci in jurul tufelor sau arborilor.
 Cand se vor uda florile este recomandat sa se pulverizeze apa si pe frunze, plantele isi vor reveni mai usor dupa ziua caniculara.
 Gardurile vii se vor tunde daca este nevoie.
 Gazonul se va uda regulat,nu se va tunde prea scurt .
 Trandafirilor li se vor rupe capetele florilor care se scutura,cu tot cu codita pentru a stimula aparitia unor flori noi.
 Daca este nevoie se vor lega ramurile rebele ale trandafirilor urcatori.
 Florilor nu li se vor aplica substante fertilizatoare doar daca este necesar,nu este recomandat ca plantele sa fie fortate acum, cand zilele sunt caniculare.
 In jurul tulpinilor pamantul va fi sapat pentru ca apa sa patrunda cat mai adanc.
 Daca este nevoie se vor folosi insecticide pentru combaterea daunatorilor la arbori,arbusti,flori.
 Se scot bulbii de lalele, narcise, zambile, etc. din pamant.Acestia se vor lasa la uscat o zi si apoi se vor pune la pastrat in pungi de hartie sau se vor inveli in hartie si apoi in punga de plastic.Punga trebuie sa fie pastrata intr-un loc uscat, pentru ca bulbii sa nu transpire si sa putrezeasca.
 Zilnic se vor culege fructele din pomii si arbustii fructiferi. Daca sunt lasate prea mult se vor strica, vor fi mancate de pasari sau vor fi atacate de daunatori.
 In gradina buruienile vor fi inlaturate, nu fac altceva decat sa consume substantele nutritive si umezeala din pamant.

AVERTIZARE OMIDA PAROASA A DUDULUI

 

Fenomenele climatice din ultima perioada favorizeaza aparitia si dezvoltarea daunatorului:OMIDA PAROASA A DUDULUI.
Acest daunator poate cauza pierderi importante la pomii fructiferi,arbusti,arbori ornamentali,vita de vie,etc.
Pentru prevenire si combatare se recomanda aplicarea tratamentului pentru GENERATIA I.
Tratamentul consta in aplicarea unui insecticid dintre cele enumerate:
1. FASTER 10 CE – 0,02% sau
2. FURY 10 EC – 0,01% sau
3. KARATE ZEON – 0,015% sau
4. NOVADIM PROGRESS – 0,1% sau
5. PYRINEX QUICK – 0,15% sau
6. CALYPSO 480 SC – 0,02% .

               Perioada optima pentru tratament este la depistarea daunatorului (cuiburi-larve de varsta a II a si a III a).

CIURUIREA FRUNZELOR

                   Aceasta este o boala cauzata de o ciuperca ce ataca pomii samburosi.Boala se manifesta in special in livezile neingrijite.Atacul este intens in anii ploiosi,cauzand caderea masiva a frunzelor.
                   Prezenta bolii poate fi observata pe frunze,pe lastarii tineri si pe fructe.
                   Pe frunze,atacul bolii se manifesta imediat dupa dezmugurit,la inceput sub forma unor pete de culori si dimensiuni diferite.Culoarea petelor si dimensiunile acestora difera in functie de specia atacata.
                   La piersic,nectarin si migdal petele au 2-5 mm diametru,sunt circulare si de culoare bruna,cu contur violet.La cais petele au diametru de 0,5-3 mm,de culoare roz-violet,cu contur brun rosiatic.La prun petele au diametrul de 0,3-2,5 mm,de culoare brun-cenusii,cu un contur mai inchis la culoare.La cires petele sunt mari,avand un diametru de 2-7 mm,circulare,de culoare brun-deschis,cu marginile mai inchise.
                    Pe masura ce boala avanseaza,petele se necrozeaza,tesutul afectat se desprinde si cade ,aparand astfel perforatiile care confera frunzelor aspect ciuruit.Daca atacul este foarte puternic perforatiile sunt mari si poate cauza desfrunzirea pomului.
                    In anii ploiosi boala se extinde si pe fructe dar si pe lastarii tineri.
                    Pe fructe boala se manifesta diferit,in functie de specie.
                    La piersic  si nectarin imbolnavirea se manifesta sub forma unor pete brune,izolate,circulare,cu secretii gomoase la suprafata.
                    La cires si visin boala se manifesta prin aparitia pe fructe a unor pete rosiatice,care se vor unii si vor acoperii portiuni mari de fruct.Sub pete tesutul va avea culoarea brun-inchis iar pulpa se va usca pana la sambure.
                     La cais atacul se manifesta atunci cand caisa este cat o aluna ,pana la parga.Atacul bolii se va distinge doar pe o parte a fructului,sub forma unor pete brune de 1-2 mm.Fructele tinere atacate de boala nu se vor mai dezvolta,ele vor ramane mici,cu forme neregulate.
                     Tratamentele chimice impotriva ciupercii care provoaca ciuruirea frunzelor se aplica iarna,primavara si vara.
                     Fungicidele care se pot aplica impotriva ciuruirii frunzelor pomilor samburosi sunt:
                           DITHANE M45 WP-0,2% – primul tratament se va aplica dupa inflorit si va fi repetat la doua saptamni pana la sfarsitul lunii mai.Se va aplica un tratament si dupa recoltarea fructelor si inca unul dupa 3-4 saptamani.
                           MERPAN 50 WP – 0,2% – timpul de asteptare de la ultimul tratament pana la recoltare este de 14 zile.
                           SCORE 250EC – 0,02 % – se vor aplica 2-3 tratamente pe sezon,in faza de dezmugurit-buton roz si dupa scuturarea petalelor.Timpul de asteptare de la ultimul tratament pana la recoltare este de 7 zile.

DE CE CRAPA CIRESELE?

 

Principala cauză a crăpării cireșelor o constituie precipitațiile abundente în perioada de coacere a fructelor. Cauza propriu-zisă este dată de staționarea îndelungată a picăturilor de ploaie pe pielița fructelor. Fructele absorb apa, iar tensiunea internă crește până la crăpare.
Dacă la o durată lungă a ploii se adaugă, pe un front de nebulozitate persistentă, un calm atmosferic, care să nu favorizeze scuturarea apei de pe fructe, fenomenul de crăpare poate să capete o amploare și mai mare.
Fenomenul de crăpare este mai intens dacă, pe fondul ploii, temperatura aerului este în jurul temperaturii de 20 grade Celsius.
În crăpăturile fructelor se instalează foarte ușor monilioza, cireșele devenind necomestibile.
Ca măsuri preventive, se pot practica irigările regulate a pomilor, cu cantități moderate de apă, pentru a evita șocurile hidrice. Totodată, nu se recomandă administrarea îngrășămintelor cu azot în faza de creștere intensivă a fructelor.
S-a observat faptul că în coroanele deschise, aerisite, care permit ventilarea și uscarea mai rapidă a fructelor după precipitații, cireșele crapă mai puțin.
Crăparea cireșelor este mai accentuată pe terenurile întreținute ca ogor negru și mai slabă pe cele înierbate, deoarece ierburile consumă din excesul de apă.
În literatura de specialitate se menționează că stropirea cireșelor cu sulfat de cupru, în faza datului în pârg, reduce amploarea crăpării.

SCHEMA TRATAMENT SAMBUROASE DECADA I-II MAI

DITHANE   20GR/10L
                  -rapan;
                  -monilioza fructelor;
                  -basicarea frunzelor de piersic;
                  -patarea rosie a frunzelor de prun;
                  -ciuruirea frunzelor de cais.
ACTARA 25WG   1,5 GR
                  -afide;
                  -viespea prunului;
                  -paduchele verde.
MOSPILAN 20SG  1,5GR
                  -paduchele de San Jose

https://pomfruct.ro/fitofarmacie/

REGULI DE BAZA PENTRU PLANTAREA POMILOR FRUCTIFERI

          Perioada optima de plantare a pomilor fructiferi este toamna,incepand cu 20-25 octombrie si se poate prelungi pana in 20 noiembrie. Exista avantajul ca prinderea este sigura deoarece exista in sol umiditate suficienta. In perioada de iarna,ranile de pe radacini au timp suficient sa se cicatrizeze, emitand noi perisori absorbanti care permit reluarea vegetatiei primavara timpuriu.
In vederea plantarii de toamna trebuie efectuate o serie de lucrari absolut necesare, dupa care se executa plantarea propriu-zisa. De asemenea, trebuie stabilite dinainte speciile ce se planteaza in livada.
Stabilirea distantei dintre randuri si dintre pomi pe randuri se face pentru fiecare specie in parte,pe grupe de soiuri cu vigoare asemanatoare, tinandu-se cont si de portaltoiul utilizat.Acesta are importanta foarte mare asupra cresterii pomilor.
Distanta intre randuri nu trebuie sa fie mai mica de 3,5 – 4,5 m pentru a asigura spatiul de lumina necesar. Sunt foarte pretentiosi la acest factor caisii, piersicii, migdalii, ciresii si unele soiuri de mar si par. Pe solurile cu fertilitate naturala ridicata, distantele de plantare trebuie marite deoarece pomii cresc mai voluminosi.
Fasonarea radacinilor se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de 3-4 mm. Tinand cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase de schelet, acestea se lasa cat mai lungi daca nu sunt ranite, in caz contrar se fasoneaza deasupra ranii.
Mocirlirea radacinilor consta in scufundarea repetata a radacinilor pomilor intr-un amestec de pamant bine maruntit cu apa. Aceasta mocirla stimuleaza vindecarea ranilor si aparitia de noi radacini. Pomii se vor planta imediat dupa aceasta operatiune pentru ca mocirla sa nu se usuce pe radacini.
Pomii se aseaza in gropi astfel incat punctul de altoire sa ramana deasupra nivelului solului. Pe fundul gropii se face un musuroi din pamant maruntit pe care se aseaza radacinile pomului. Dupa ce s-a nivelat solul tras peste radacini, se taseaza foarte bine prin calcare insistenta. Se trage apoi tot pamantul in groapa pana la nivelul superior al acesteia si se calca din nou. Se adauga o galeata de apa apoi se mai calca o data si se face un musuroi larg in jurul trunchiului pentru a proteja radacinile de ger.
Daca nu sunt precipitatii,dupa 4-5 zile se revine si se mai uda o data cu circa 5l apa la un pom dupa care se taseaza insistent.

 

LUCRARI OBLIGATORII IN LIVADA IN LUNA OCTOMBRIE

            In aceasta perioada se vor taia lastarii care au rodit in timpul verii si se vor lasa lastarii verzi pentru recolta de anul viitor. 
Pomii de citrice se vor muta in casa,intr-un loc luminos,ferit de inghet,departe de ventilatoarele de aer rece sau radiatoare.Pentru citrice este recomandat sa se reduca udatul in perioada iernii,fara a lasa pamantul sa se usuce in totalitate.
Atunci cand se doreste plantarea afinului sau a coacazului trebuie stabilit daca solul este acid,in caz contrar se recomanda plantarea acestuia la ghiveci.Pentru plantarea acestuia se va utiliza compost cu un nivel ridicat de aciditate.
Toamna este anotimpul ideal pentru a planta pomii fructiferi.
In aceasta perioada se culeg si merele.Testarea merelor pentru a stabili ca sunt coapte se face astfel:marul se va ridica cu podul palmei si apoi se trage incet,daca fructul este copt ar trebui sa se desprinda foarte usor.
Fructele bolnave de pe ramuri sau de pe pamant trebuie inlaturate,sunt purtatoare de infectii care pot actiona si in anul urmator.
Trunchiul pomului de mar trebuie imbracat cu benzi de lipici special pentru a prinde omizile ce vor distruge frunzele in primavara.
Trebuie inlaturata plasa de protectie din jurul pomilor fructiferi pentru a permite pasarilor sa prinda parazitii.

PREGATIREA LIVEZII PENTRU IARNA

                    Toamna este un sezon ocupat pentru cei care au pomi fructiferi. Lucrarile de toamna din livada nu trebuie neglijate chiar daca nu sunt la fel de complexe ca cele din primavara.
Toamna este anotimpul ideal atât pentru a culege roadele, dar și pentru a trece în revistă toată livada și a planifica producția pentru anul următor. Datorita faptului că este perioada perfectă pentru plantarea unor puieți noi,trebuie evaluata starea fiecărui pom și pregătirea acestora pentru sezonul rece.
1. Tratamentul fitosanitar
Pentru a rămâne sănătoși,pomii trebuie stropiți cu substanțe bazate pe cupru sau pe ulei horticol,avand rol preventiv. Acestea îi vor proteja contra unor boli ca: rapănul, făinarea,bacterii, putregaiuri sau contra unor dăunători.
Tratamentele fitosanitare trebuie aplicate în mai multe etape de-a lungul anului.                         Ele trebuie efectuate în zilele calde,cu temperaturi peste 6-7 grade și cu condiții meteo favorabile (fără precipitații sau vânt puternic). Pe lângă protecția oferită față de boli și dăunători, substanțele fitosanitare cresc și rezistența pomilor la brume, geruri și îngheț, motiv pentru care tratamentul este obligatoriu în acest sezon.
Prevenirea îmbolnăvirilor este mult mai eficientă decât tratarea pomilor infectați.
2. Protejarea tulpinilor
Tulpinile pomilor fructiferi trebuie protejate atât față de temperaturile care încep să varieze brusc, cât și împotriva atacului rozătoarelor. În timpul iernii,șoarecii și iepurii rod coaja pomilor.Sunt atacati în special pomii tineri. Incălzirile și răcirile repetate provoacă și ele crăpături în scoarță,pot deveni foarte ușor cuiburi pentru agenți patogeni.O soluție pentru această problemă o reprezintă vopsirea tulpinilor cu un strat subțire de var. În cazul tulpinilor mai mici, ele pot fi învelite cu trestie sau carton.
3. Curățarea tuturor frunzelor căzute
Curățenia de toamnă este obligatorie și în livadă. Tratamentele fitosanitare nu se pot aplica decât în perioada de repaus vegetativ a pomilor fructiferi,atunci când nu mai este nici o frunză și nici un fruct putrezit.Coroanele pomilor nu sunt singurele care trebuie curățate,dăunătorii se pot ascunde și pe sol, printre frunzele căzute, printre crengi uscate,rupte și fructe putrezite.Este necesara debarasarea solului de resturi.
În cazul unor infecții,atât frunzele cât și orice alte rămășițe trebuie arse sau îngropate. Pomii uscați, neproductivi sau bolnavi trebuie inlaturati și ei.
Dacă pomii sunt sănătoși, resturile vor fi transformate în compost care se va adăuga ca fertilizator la rădăcină.Pământul din jurul pomilor trebuie săpat pentru ca acestia să își poată face rezerve suficiente de apă.Dacă toamna este secetoasă este indicat să fie udați suplimentar.
Pomii tineri din specii sensibile pot fi protejați complet, învelind toată coroana cu o folie de plastic, dublată de un strat protector de paie și frunze uscate.
4. Tăierile de rodire
Pe lângă îndepărtarea frunzelor și fructelor uscate, tăierea ramurilor este și ea foarte importantă. Tăierile au în vedere atât îndepărtarea ramurilor uscate sau bolnave, care reprezintă surse potențiale de agenți patogeni, cât și direcționarea coroanei. Pentru a preveni îndesirea prea mare se taie ramurile intercalate și cele îndreptate spre interior. Se pot alege ramurile care vor da rod în anul viitor, celelalte fiind eliminate.Coroana se va dezvolta controlat, bine proporționată, în așa fel încât ramurile să aibă parte de soare în mod cât mai egal.
Tăierile de rodire se fac și ele în perioada de repaus vegetal,între momentul căderii frunzelor și înmugurire, chiar și pe parcursul iernii, în zilele considerate “ferestre de căldură”. Cu toate acestea este de preferat ca tăierea să aibă loc pe perioada toamnei.Vremea imprevizibilă de primăvară poate îngreuna procesul,mai ales dacă se anunță ierni lungi și geroase.Dacă tăierea se face toamna,pomii vor putea distribui resursele de sevă doar spre ramurile selectate pentru a rodi în anul următor. Când taierea se realizeaza primăvara seva se distribuie către toată coroana, inclusiv către ramurile ce vor fi tăiate ulterior,cele rămase vor avea mai puțină vigoare pentru a da rod.
La pomii fructiferi de vară cu semințe (cireș, cais, vișin, piersic) tăierile se pot face și mai repede,sfârșitul lui august, dar numai după recoltă.
După tăiere toate rănile și zonele tăiate trebuie netezite bine și apoi acoperite cu mastic sau cu vopsea pe bază de ulei vegetal.