DAUNATORII DE TEMUT AI CULTURILOR …. GRAURII !!!

          Graurul este o pasare care traieste in grupuri mari in apropierea zonelor agricole,in paduri de stejar,in livezile satelor si in parcurile din orase.Graurul este o pasare care se hraneste cu insecte,fapt ce ajuta culturile agricole, dar este si un mare consumator de fructe,producand pagube uriase.
           Graurii in ultimii ani au devenit daunatori de temut ai agriculturii,inmultindu-se considerabil si producand daune importante in agricultura.Un singur stol de grauri poate sa distruga o intreaga cultura de vita de vie.Graurii se inmultesc de la an la an,sunt agresivi,indrazneti si se intalnesc in zonele unde exista hrana pe gustul lor.
           Primul ”atac” al graurilor se manifesta asupra cireselor coapte, lunile mai-iunie;dupa atacul se rasfrange asupra florilor de soc si a corcoduselor rosii.
           Pagube insemnate se constata la vita de vie,toamna,cand strugurii sunt copti.O podgorie poate fi distrusa integral de un stol de grauri,acesta poate fi format din sute sau mii de exemplare.
           Graurii sunt daunatori de temut atat pentru podgorii, cat si pentru arborii,arbustii fructiferi,pomii si vita de vie din gradinile  oamenilor.Masurile pentru protejarea culturilor trebuie luate inainte ca acestea sa fie coapte si chiar dupa coacerea acestora.
            Una dintre masurile de protectie a culturilor este aceea de instalare a unor echipamente care produc sunete puternice ca intensitate.Tunurile genereaza explozii puternice,controlate,precise ,care au o arie de acoperire mare.
            O alta masura care se poate lua pentru indepartarea graurilor de culturi este aceea de a instala aparate care redau sunetele de atac ale unor pasari de prada precum si sunete care sunt deranjante pentru grauri.
            Pentru protejarea culturilor se mai pot folosi si masuri vizuale.Masurile vizuale presupun folosirea sperietorilor de pasari,foliilor de staniol sau zmeie care reproduc cat mai natural pradatorii graurilor (bufnita,soim).Zmeul care reproduce cat mai natural pradatorul graurilor,se misca,plonjeaza si se inalta ,producand miscari naturale care exploateaza teama graurilor in fata pradatorilor.Sperietorile sunt si ele folosite pentru tinerea la distanta a graurilor de culturi. Pentru un randament bun trebuie sa se aiba in vedere suprafata terenului cultivat ce urmeaza sa fie protejat,numarul de sperietori necesare pe suprafata respectiva, precum si combinarea acesteia cu o alta metoda.
             Culturile mai pot fi protejate impotriva graurilor si cu ajutorul plaselor de protectie.Aceasta metoda de protectie presupune niste costuri ridicate,investitia fiind foarte mare.Cand se ia in calcul utilizarea acestei metode de protectie a culturilor impotriva graurilor,la calcularea costurilor se va lua in calcul si cheltuielile cu montarea si demontarea  acestor plase,precum si timpul necesar pentru efectuarea acestor lucrari.

 

LUCRARILE LUNII IULIE IN GRADINA SI LIVADA

 Datorita temperaturilor ridicate este recomandata udarea plantelor,seara, cand soarele nu mai este puternic.Plantele nu vor fi udate in timpul zilei deoarece picaturile de apa ramase pe frunze si tulpini amplifica razele soarelui si planta se va ofili.Doar udatul la radacina nu isi are rostul in timpul zilei deoarece apa se va evapora foarte repede.
 Pentru a mentine umiditatea in sol este recomandat sa presarati un strat de mulci in jurul tufelor sau arborilor.
 Cand se vor uda florile este recomandat sa se pulverizeze apa si pe frunze, plantele isi vor reveni mai usor dupa ziua caniculara.
 Gardurile vii se vor tunde daca este nevoie.
 Gazonul se va uda regulat,nu se va tunde prea scurt .
 Trandafirilor li se vor rupe capetele florilor care se scutura,cu tot cu codita pentru a stimula aparitia unor flori noi.
 Daca este nevoie se vor lega ramurile rebele ale trandafirilor urcatori.
 Florilor nu li se vor aplica substante fertilizatoare doar daca este necesar,nu este recomandat ca plantele sa fie fortate acum, cand zilele sunt caniculare.
 In jurul tulpinilor pamantul va fi sapat pentru ca apa sa patrunda cat mai adanc.
 Daca este nevoie se vor folosi insecticide pentru combaterea daunatorilor la arbori,arbusti,flori.
 Se scot bulbii de lalele, narcise, zambile, etc. din pamant.Acestia se vor lasa la uscat o zi si apoi se vor pune la pastrat in pungi de hartie sau se vor inveli in hartie si apoi in punga de plastic.Punga trebuie sa fie pastrata intr-un loc uscat, pentru ca bulbii sa nu transpire si sa putrezeasca.
 Zilnic se vor culege fructele din pomii si arbustii fructiferi. Daca sunt lasate prea mult se vor strica, vor fi mancate de pasari sau vor fi atacate de daunatori.
 In gradina buruienile vor fi inlaturate, nu fac altceva decat sa consume substantele nutritive si umezeala din pamant.

DE CE CRAPA CIRESELE?

 

Principala cauză a crăpării cireșelor o constituie precipitațiile abundente în perioada de coacere a fructelor. Cauza propriu-zisă este dată de staționarea îndelungată a picăturilor de ploaie pe pielița fructelor. Fructele absorb apa, iar tensiunea internă crește până la crăpare.
Dacă la o durată lungă a ploii se adaugă, pe un front de nebulozitate persistentă, un calm atmosferic, care să nu favorizeze scuturarea apei de pe fructe, fenomenul de crăpare poate să capete o amploare și mai mare.
Fenomenul de crăpare este mai intens dacă, pe fondul ploii, temperatura aerului este în jurul temperaturii de 20 grade Celsius.
În crăpăturile fructelor se instalează foarte ușor monilioza, cireșele devenind necomestibile.
Ca măsuri preventive, se pot practica irigările regulate a pomilor, cu cantități moderate de apă, pentru a evita șocurile hidrice. Totodată, nu se recomandă administrarea îngrășămintelor cu azot în faza de creștere intensivă a fructelor.
S-a observat faptul că în coroanele deschise, aerisite, care permit ventilarea și uscarea mai rapidă a fructelor după precipitații, cireșele crapă mai puțin.
Crăparea cireșelor este mai accentuată pe terenurile întreținute ca ogor negru și mai slabă pe cele înierbate, deoarece ierburile consumă din excesul de apă.
În literatura de specialitate se menționează că stropirea cireșelor cu sulfat de cupru, în faza datului în pârg, reduce amploarea crăpării.

REGULI DE BAZA PENTRU PLANTAREA POMILOR FRUCTIFERI

          Perioada optima de plantare a pomilor fructiferi este toamna,incepand cu 20-25 octombrie si se poate prelungi pana in 20 noiembrie. Exista avantajul ca prinderea este sigura deoarece exista in sol umiditate suficienta. In perioada de iarna,ranile de pe radacini au timp suficient sa se cicatrizeze, emitand noi perisori absorbanti care permit reluarea vegetatiei primavara timpuriu.
In vederea plantarii de toamna trebuie efectuate o serie de lucrari absolut necesare, dupa care se executa plantarea propriu-zisa. De asemenea, trebuie stabilite dinainte speciile ce se planteaza in livada.
Stabilirea distantei dintre randuri si dintre pomi pe randuri se face pentru fiecare specie in parte,pe grupe de soiuri cu vigoare asemanatoare, tinandu-se cont si de portaltoiul utilizat.Acesta are importanta foarte mare asupra cresterii pomilor.
Distanta intre randuri nu trebuie sa fie mai mica de 3,5 – 4,5 m pentru a asigura spatiul de lumina necesar. Sunt foarte pretentiosi la acest factor caisii, piersicii, migdalii, ciresii si unele soiuri de mar si par. Pe solurile cu fertilitate naturala ridicata, distantele de plantare trebuie marite deoarece pomii cresc mai voluminosi.
Fasonarea radacinilor se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de 3-4 mm. Tinand cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase de schelet, acestea se lasa cat mai lungi daca nu sunt ranite, in caz contrar se fasoneaza deasupra ranii.
Mocirlirea radacinilor consta in scufundarea repetata a radacinilor pomilor intr-un amestec de pamant bine maruntit cu apa. Aceasta mocirla stimuleaza vindecarea ranilor si aparitia de noi radacini. Pomii se vor planta imediat dupa aceasta operatiune pentru ca mocirla sa nu se usuce pe radacini.
Pomii se aseaza in gropi astfel incat punctul de altoire sa ramana deasupra nivelului solului. Pe fundul gropii se face un musuroi din pamant maruntit pe care se aseaza radacinile pomului. Dupa ce s-a nivelat solul tras peste radacini, se taseaza foarte bine prin calcare insistenta. Se trage apoi tot pamantul in groapa pana la nivelul superior al acesteia si se calca din nou. Se adauga o galeata de apa apoi se mai calca o data si se face un musuroi larg in jurul trunchiului pentru a proteja radacinile de ger.
Daca nu sunt precipitatii,dupa 4-5 zile se revine si se mai uda o data cu circa 5l apa la un pom dupa care se taseaza insistent.

 

LUCRARI OBLIGATORII IN LIVADA IN LUNA OCTOMBRIE

            In aceasta perioada se vor taia lastarii care au rodit in timpul verii si se vor lasa lastarii verzi pentru recolta de anul viitor. 
Pomii de citrice se vor muta in casa,intr-un loc luminos,ferit de inghet,departe de ventilatoarele de aer rece sau radiatoare.Pentru citrice este recomandat sa se reduca udatul in perioada iernii,fara a lasa pamantul sa se usuce in totalitate.
Atunci cand se doreste plantarea afinului sau a coacazului trebuie stabilit daca solul este acid,in caz contrar se recomanda plantarea acestuia la ghiveci.Pentru plantarea acestuia se va utiliza compost cu un nivel ridicat de aciditate.
Toamna este anotimpul ideal pentru a planta pomii fructiferi.
In aceasta perioada se culeg si merele.Testarea merelor pentru a stabili ca sunt coapte se face astfel:marul se va ridica cu podul palmei si apoi se trage incet,daca fructul este copt ar trebui sa se desprinda foarte usor.
Fructele bolnave de pe ramuri sau de pe pamant trebuie inlaturate,sunt purtatoare de infectii care pot actiona si in anul urmator.
Trunchiul pomului de mar trebuie imbracat cu benzi de lipici special pentru a prinde omizile ce vor distruge frunzele in primavara.
Trebuie inlaturata plasa de protectie din jurul pomilor fructiferi pentru a permite pasarilor sa prinda parazitii.

PREGATIREA LIVEZII PENTRU IARNA

                    Toamna este un sezon ocupat pentru cei care au pomi fructiferi. Lucrarile de toamna din livada nu trebuie neglijate chiar daca nu sunt la fel de complexe ca cele din primavara.
Toamna este anotimpul ideal atât pentru a culege roadele, dar și pentru a trece în revistă toată livada și a planifica producția pentru anul următor. Datorita faptului că este perioada perfectă pentru plantarea unor puieți noi,trebuie evaluata starea fiecărui pom și pregătirea acestora pentru sezonul rece.
1. Tratamentul fitosanitar
Pentru a rămâne sănătoși,pomii trebuie stropiți cu substanțe bazate pe cupru sau pe ulei horticol,avand rol preventiv. Acestea îi vor proteja contra unor boli ca: rapănul, făinarea,bacterii, putregaiuri sau contra unor dăunători.
Tratamentele fitosanitare trebuie aplicate în mai multe etape de-a lungul anului.                         Ele trebuie efectuate în zilele calde,cu temperaturi peste 6-7 grade și cu condiții meteo favorabile (fără precipitații sau vânt puternic). Pe lângă protecția oferită față de boli și dăunători, substanțele fitosanitare cresc și rezistența pomilor la brume, geruri și îngheț, motiv pentru care tratamentul este obligatoriu în acest sezon.
Prevenirea îmbolnăvirilor este mult mai eficientă decât tratarea pomilor infectați.
2. Protejarea tulpinilor
Tulpinile pomilor fructiferi trebuie protejate atât față de temperaturile care încep să varieze brusc, cât și împotriva atacului rozătoarelor. În timpul iernii,șoarecii și iepurii rod coaja pomilor.Sunt atacati în special pomii tineri. Incălzirile și răcirile repetate provoacă și ele crăpături în scoarță,pot deveni foarte ușor cuiburi pentru agenți patogeni.O soluție pentru această problemă o reprezintă vopsirea tulpinilor cu un strat subțire de var. În cazul tulpinilor mai mici, ele pot fi învelite cu trestie sau carton.
3. Curățarea tuturor frunzelor căzute
Curățenia de toamnă este obligatorie și în livadă. Tratamentele fitosanitare nu se pot aplica decât în perioada de repaus vegetativ a pomilor fructiferi,atunci când nu mai este nici o frunză și nici un fruct putrezit.Coroanele pomilor nu sunt singurele care trebuie curățate,dăunătorii se pot ascunde și pe sol, printre frunzele căzute, printre crengi uscate,rupte și fructe putrezite.Este necesara debarasarea solului de resturi.
În cazul unor infecții,atât frunzele cât și orice alte rămășițe trebuie arse sau îngropate. Pomii uscați, neproductivi sau bolnavi trebuie inlaturati și ei.
Dacă pomii sunt sănătoși, resturile vor fi transformate în compost care se va adăuga ca fertilizator la rădăcină.Pământul din jurul pomilor trebuie săpat pentru ca acestia să își poată face rezerve suficiente de apă.Dacă toamna este secetoasă este indicat să fie udați suplimentar.
Pomii tineri din specii sensibile pot fi protejați complet, învelind toată coroana cu o folie de plastic, dublată de un strat protector de paie și frunze uscate.
4. Tăierile de rodire
Pe lângă îndepărtarea frunzelor și fructelor uscate, tăierea ramurilor este și ea foarte importantă. Tăierile au în vedere atât îndepărtarea ramurilor uscate sau bolnave, care reprezintă surse potențiale de agenți patogeni, cât și direcționarea coroanei. Pentru a preveni îndesirea prea mare se taie ramurile intercalate și cele îndreptate spre interior. Se pot alege ramurile care vor da rod în anul viitor, celelalte fiind eliminate.Coroana se va dezvolta controlat, bine proporționată, în așa fel încât ramurile să aibă parte de soare în mod cât mai egal.
Tăierile de rodire se fac și ele în perioada de repaus vegetal,între momentul căderii frunzelor și înmugurire, chiar și pe parcursul iernii, în zilele considerate “ferestre de căldură”. Cu toate acestea este de preferat ca tăierea să aibă loc pe perioada toamnei.Vremea imprevizibilă de primăvară poate îngreuna procesul,mai ales dacă se anunță ierni lungi și geroase.Dacă tăierea se face toamna,pomii vor putea distribui resursele de sevă doar spre ramurile selectate pentru a rodi în anul următor. Când taierea se realizeaza primăvara seva se distribuie către toată coroana, inclusiv către ramurile ce vor fi tăiate ulterior,cele rămase vor avea mai puțină vigoare pentru a da rod.
La pomii fructiferi de vară cu semințe (cireș, cais, vișin, piersic) tăierile se pot face și mai repede,sfârșitul lui august, dar numai după recoltă.
După tăiere toate rănile și zonele tăiate trebuie netezite bine și apoi acoperite cu mastic sau cu vopsea pe bază de ulei vegetal.

CUM IMPIEDICAM VIESPII SA ATACE LIVADA SI VIA ???

                     Viespile nu ataca fructele de placere sau ca sa faca cuiva rau, ci din pura necesitate, de foame. Zaharul din struguri, prune, mere, pere le ofera energia necesara supravietuirii.
Impotriva viespilor se pot folosi capcane.
Pentru pregatirea unei capcane aveti nevoie de : 
-1 sticla de plastic
-1/2 cana zahar
-1 cana otet
-4 cani apa
-coaja de la o banana.
Zaharul,otetul si apa se amesteca foarte bine pana se dizolva zaharul.Coaja de banana se taie in bucati mici care se introduc in sticla.Se pune dopul,iar in partea de sus a sticlei se face o fereastra patrata pe unde vor intra viespii.
Capcanele se agata in zone diferite din vie si se golesc cand sunt pline de viespi morti.
O alta metoda,daca nu se doreste omorarea viespilor este aceea de a pune pe tavite amestecul de mai sus.Acest amestec alunga graurii dar va creste numarul de viespi din vie,fiind ca o hrana pentru acestia.Numarul mare de viespi poate reprezenta un pericol atat pentru oameni,dar in special pentru copii.
In ceea ce priveste prezenta viespilor trebuie actionat in cunostinta de cauza si responsabil.

ALTOIREA IN AUGUST A POMILOR

             Pomul de altoit,sau portaltoiul,trebuie sa aiba varsta cuprinsa intre 3-5 ani pentru a obtine rezultate optime.Cu o saptamana inainte,pomul trebuie udat foarte bine,astfel incat coaja sa se poata desprinde cu usurinta.
Ramurile altoi se recolteaza de la pomul ale carui caractere urmeaza a fi transmise pomului altoit.Aceste ramuri trebuie sa fie crescute in anul curent si sa aiba grosimea unui creion.
Frunzele se inlatura de pe ramura,lasand o portiune de petiol de aproximativ 1 cm.Potriviti pentru altoire sunt ochii amplasati la mijlocul ramurii;cei de la varf sunt prea cruzi,iar cei de la baza sunt lemnificati.
Ramura pe care urmeaza sa se faca altoirea trebuie sa aiba o buna pozitie,sa fie sanatoasa,sa fie crescuta in anul in curs,sa nu fie mai batrana de 2 ani .Pentru altoit se poate utiliza un briceag de altoit, in lipsa acestuia se poate folosi orice alt briceag.
In locul unde urmeaza sa se faca altoirea se va face o incizie ,apoi se face una transversala , astfel incat sa rezulte un ”T”.Incizia realizata trebuie sa fie suficient de adanca pentru a penetra scoarta. Scoarta din partea superioara a taieturii longitudinale trebuie deschisa ca un buzunar.
Ochiul se recolteaza imediat de pe ramura altoi si se introduce in buzunarul creat.Introducerea mugurelui altoi se realizeaza tinandu-l de petiol,cu o miscare fina,dar exacta,de impingere la baza buzunarului.
Imediat dupa introducerea acestuia buzunarul se sigileaza,putandu-se folosi banda pentru sigilarea acestuia banda de izolat.Sigilarea trebuie sa fie stransa,pentru a fixa cat mai bine ochiul in ramura.Mugurele de la subsuoara petiolului nu trebuie acoperit cu banda.
Mugurele altoit trebuie umbrit,pentru aceasta tragandu-se ramuri.
Primavara inainte de pornirea in vegetatie legatura care fixeaza altoiul se desface.
Ramura se taie la 1-2cm deasupra ochiului altoi,pentru a directiona toata energia catre aceasta.Daca aceasta operatie nu se efectueaza,ochiul altoi se va dezvolta anemic sau chiar va pieri.
Totodata nu se va permite cresterea de lastari vigurosi in zona altoiului.

INFORMATII PRIVIND INMULTIREA PLANTELOR IN GRADINA SI IN LIVADA

           Pe langa inmultirea prin seminte exista diferite metode pentru a da nastere unor noi indivizi prin emiterea de radacini si muguri care, dupa separarea de planta mama, pot avea o viata independenta.
            Insamantarea se utilizeaza la plantele cultivate in camp, gradina sau spatii protejate, unde germinarea semintelor are loc cand conditiile pedoclimatice sunt corespunzatoare speciei care se cultiva, precum: temperatura optima de germinare, pregatirea patului germinativ, adancimea optima de semanat, densitatea optima de semanat, perioada de semanat, distanta intre randuri si intre plante pe rand, umiditatea solului, etc. Se recomanda semanatul pe rand, prin imprastiere sau la cuib in functie de specie. Se mai recomanda si semanatul in diferite recipiente pentru speciile care se planteaza si pentru cele decorative.
            Inmultirea prin drajoni se utilizeaza la plantele ornamentale si arbusti fructiferi pentru a da volum plantelor si a forma tufe bogate. Drajonii se aleg pe timpul verii, iar toamna este anotimpul ideal pentru sadirea plantelor. Desprinderea de plantele mama se face cu grija pentru a evita ruperea radacinilor tinere, bine dezvoltate, ce permit plantarea lor imediata. Arbustii de zmeur si mur produc drajoni primavara si se planteaza imediat in alte locuri (vor fructifica in anii urmatori).
            Inmultirea prin stoloni se utilizeaza pentru a obtine un numar foarte mare de plante. Separarea de planta mama se face cu foarfecele, taind ramura lunga si subtire. Dupa trecerea perioadei de fructificare, plantele mama produc soloni, ce pot fi separati. Pentru a facilita dezvoltarea sistemului de radacini este de preferat sa se realizeze plantarea lor in vase mici, in pamant de turba si pamant de telina si udate cu atentie. Dupa dezvoltarea sistemul radicular se vor planta in camp, la capsuni plantarea facandu-se din iulie si pana in noiembrie.
           Inmultirea prin bulbi se realizeaza prin plantarea bulbilor toamna si primvara.Dupa inflorirea bulbilor, acestia se scot din pamant si se pastreaza in hartie, la loc uscat si racoros.Bulbii care infloresc primavara se planteaza toamna, iar cei care infloresc vara se planteaza primavara.La speciile de apartament, bulbii e planteaza atunci cand a dat mugurele.
            Inmultirea prin divizarea tufelor se utilizeaza pentru plantele cultivate in ghivece. Pentru inmultire, se scutura planta pentru a elimina pamantul, se separa tulpinile si, cu ajutorul unui cutit ascutit, se separa tulpinile taind prin punctul de legatura dintre partea vegetativa si radacini. In gradina, tufele de mari dimensiuni se separa toamna, dupa caderea frunzelor, cu ajutorul unei cazmale cu care se sapa in jurul tufei pentru a ajunge la radacinile cele mai adanci si apoi se taie in interiorul tufei cu cazmaua si se desprinde noua planta apeland si la foarfeci si ferastrau pentru radacinile grase (noua planta se va pune in ghiveci pana la pornirea in vegetatie).
            Inmultirea prin butasii de frunze si petioli. In aceasta metoda de inmultire se utilizeaza frunzele unor specii de plante care au capacitatea de a emite noi plante la nivelul nervurilor. Speciile carora se poate aplica aceasta metoda de inmultire apartin grupului begoniilor, cu radacini fasciculate si multor plante suculente. Frunzele de begonii se intind cu partea inferioara pe substrat si sunt fixate cu scobitori. Apoi cu un bisturiu se fac mai multe incizii, aplicand taieri transversale pe nervuri. In punctele taiate, dupa aproximativ o luna, vor rasari plantute noi.
             Inmultirea prin butasii erbacei se realizeaza primavara, cand vegetatia este abundenta si temperatura este peste 10-12 grade C.Pentru inmultire se vor folosi tulpini tinere ierboase, iar perioada de inradacinare trebuie sa fie neaparat scurta, fiind utila acoperirea vasului cu o folie pentru a mentine constanta temperatura si umiditatea. Se folosesc butasi de varf, obtinuti din extremitatea cea mai tanara a plantei, iar perioada ideala de butasire este intre lunile aprilie si iulie, dar la plantele de apartament se pot face operatiuni de butasire pana toamna.
              Inmultirea prin butasii lemnosi si semi-lemnosi, la aceasta inmultire se utilizeaza butasi de ramuri de 1-2 ani de la arborii si arbustii din gradina si livada, procentul de prindere variind de la o specie la alta.
              Inmultirea prin marcotaj , se realizeaza din luna mai si pe parcursul intregii veri, prin introducerea in pamant a tulpinilor flexibile la speciile cu multi lastari. Dupa alegerea ramurii, se sapa o groapa cu cazmaua si se introduce in pamant partea de mijloc a tulpinii, curatata de frunze, cu cel putin 2-3 noduri, iar capatul lasat afara se leaga de arac.
               Inmultirea prin altoire , este tehnica cea mai simpla si mai rapida pentru a obtine fructele si florile dorite. O planta altoita este formata din doi indivizi, respectiv portaltoi si altoi, care in cele mai multe cazuri isi pastreaza caracteristicile particulare. Se utilizeaza ca altoi material lemnos, semilemnos sau ierbos, altoirea putandu-se realiza in orice perioada a anului, in zile fara vant, ploaie si destul de calde. Perioada ideala pentru altoirea in ochi este primavara (in ochi crescand) sau in luna septembrie (in ochi dormind). Perioada ideala pentru altoirea de vara-toamna (in scoarta) este sfarsitul verii cand scoarta altoiului cu un mugure vegetativ si portaltoiul se desprinde cu usurita. Alte tehnici de altoire sunt: altoirea cu mugur, altoirea falsa, altoirea in despicatura plina, altoirea in despicatura englezeasca, altoirea in despicatura, altoirea in despicatura laterala, altoirea in triunghi si altoirea in coroana.

INFORMATII PRIVIND MOSMONUL

               Mosmonul este un arbore exotic raspandit in Europa si Asia Mica, fiind cunoscut de greci si romani ,inca din antichitate. In tara noastra este raspndit ca pom fructifer, in special in zona Tulcea, dar el creste spontan si in zonele de deal si campie.
               Mosmonul , este un pom care prefera solurile profunde,reavene,afanate. Este un pom ce prezinta o buna rezistenta la ger si seceta ,prefera semiumbra. Acest pom este decorativ prin flori, frunze ,fructe,port.Florile sunt mari (3-4 cm diametru),albe,solitare, cu 5 petale.Infloreste in luna mai.
              Frunzele sunt cazatoare,verzi-inchis,pe spate pubescente,scurt petiolate,scurt acumulate. Fructul este comestibil,se prejinta sub forma unei drupe false,turtit globuloasa, de 2-3 cm diametru,cu sepale persistente.
              Fructul se inmoaie, devine comestibil la 3-4 saptamani de la recoltare si pastrare ; este ideal ca si fruct de iarna.
              Arborele ajunge la o inaltime de 5 metri si un diametru de 3-4 m.
              Inmultirea acestui arbore se poate face prin seminte,se seamana in al doilea an , in februarie; prin marcotaj , precum si prin altoire,primavara, pe portaltoi de paducel si gutui.