Toate articolele din categoria: Tratamente, boli si daunatori

BOLI INTALNITE LA PAR

Publicat pe de
Răspunde
              
              Pietrificarea parului – aceasta boala se transmite prin altoire si consta in deformarea fructelor .Pulpa prezinta zone brunificate si tari , fructele devenind astfel necomestibile . Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli a parului sunt : verificarea puietilor inainte de palantare si folosirea de altoi si portaltoi sanatos.
              Mozaicul inelar al parului – aceasta boala se manifesta prin aparitia pe frunza a unor pete neregulate de culoare galbena, in urma atacului bolii frunzele cad. Prin caderea frunzelor scade productia de fructe,ducand totodata slabirea,pomului.Transmiterea acestei boli se face prin altoire , polen , seminte infectate.Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : folosirea de altoi si portaltoi sanatos , indepartarea din livada a pomilor afectati , plantarea de soiuri de par rezistente.
              Declinul parului – aceasta boala a parului difera de la un  soi la altul , in functie de rezistenta soiului. Acesta boala se manifesta prin pierderea prematura a frunzelor toamna , iar primavara parul va avea niste frunze mici si palide. Aceasta boala este transmisa prin altoire , precum si de mai multe specii de cicade. Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli a parului sunt folosirea de altoi si portaltoi sanatos , precum si utilizarea de insecticide pentru a tine sub control populatia de cicade.
              Focul bacterian – este o boala foarte periculoasa care poate duce la distrugerea intregii livezi. Aparitia acestei boli este favorizata de conditiile meteo : umiditate ridicata , vant , ploaie si temperaturi cuprinse intre 10 si 30 de grade Celsius. Boala se manifesta prin ofilirea lastarilor , capatand o culoare bruna ; fructele se inegresc sau sunt patate. Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt: aplicarea unor tratamente chimice , care se aplica dupa fiecare ploaie si taierea si arderea ramurilor afectate si aplicarea unui tratament cupric si acoperirea ranilor cu mastic.
               Cancerul bacterian – aceasta boala se manifesta prin aparitia pe radacini si tulpini a unor tumori , care la inceput sunt moi iar pe parcurs se lemnifica . Tumorile au forme si marimi diferite, ele genereaza formatiuni asemanatoare cu frunzele, mugurii sau lastarii. Celulele ce alcatuiesc aceste tumori sunt mari si deformate. Aceasta bacterie patrunde in pom prin ranile produse de nematozi, grindina, etc. Aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 de grade Celsius si umiditate atmosferica de 80 %. Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : dezinfectarea foarfecilor si a uneltelor la trecerea de la un pom la altul; taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa si aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % precum si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant; tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru ; sortarea puietilor inainte de plantare; livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator; radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1% sau Topas 100 EC 0.025 %.
               Arsura bacteriana – aceasta boala ataca toate partile aeriene ale pomilor, fiind favorizata de vremea rece si umeda. Boala se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete de culoare neagra, dispuse in spatiul dintre nervuri; petele se unesc si distrug intreaga frunza. Aceasta boala ataca inflorescentele, dar nu progreseaza catre ramuri. Lastarii atacati sunt brunificati, dar nu se indoaie ; scoarta de pe ramurile afectate este crapata, iar ranile au o culoare deschisa ; Pe fructe apar pete negriciose, din care se scurge exudatul bacterian. Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : strangerea si arderea fruzelor si fructelor cazute pe sol ; taierea ramurilor atacate ; aplicarea unor tratamente chimice cu :Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP , Dithane M 45, Zeama Bordeleza ,  Champ 77 WG.
                Mana – aceasta boala se manifesta prin ofilirea si brunificarea frunzelor. Pomii au cresterea incetinita si se usuca prematur. La baza tulpinii apar leziuni asemanatoare cu cele produse de cancerul bacterian , pe vreme umeda leziunile se acopera cu un lichid lipicios. Acesta boala isi face aparitia in conditii de umiditate excesiva la nivelul solului. Pe fructele din etajale inferioare apar pete brune, circulare care se extind, acoperind toata suprafata fructului si care provoaca intarirea pulpei.Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : strangerea si arderea frunzelor din livada; cultivare soiurilor rezistente precum si aplicarea unor tratamente chimice cu : Systhane Plus 24 E, Polyram DF,  Topsin, Antracol 70 WP, Score 250 EC.
                Rapanul parului – aceasta boala se manifesta prin aparitia pe fata inferioara a frunzelor a unor pete mici, cenusii ; pete care se maresc, si se acopera cu un miceliu catifelat. In caz de atac puternic pomul isi pierde frunzele inca din timpul verii . Pe fructe apar pete cenusii in dreptul carora tesuturile se intaresc, se brunifica si crapa ; astfel fructele se deformeaza, isi pierd aroma, iar pe aceste rani se pot instala diferiti agenti patogeni. In urma atacului, scoarta lastarilor tineri prezinta crapaturi longitudinale si transversale si se cojeste, iar in final se usuca. Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : aplicarea tratamentelor recomandate in perioada de repaus vegetativ; arderea frunzelor si fructelor cazute; cultivarea soiurilor rezistente precum si aplicarea unor tratamente chimice in vegetatie cu :  Antracol 70 WP;Score 250 EC ;Champ 77 WG ;Systhane Plus 24 E, Polyram DF.
                Cancerul deschis – aceasta boala patrunde in pom printr-o rana rezultata in urma taierilor. Scoarta din zona afectata se exfoliaza, iar tesuturile se scufunda.  zona afectata avand un aspect canceros. Ciuperca poate ataca toate organele aeriene, inclusiv fructele, aceastea putrezesc si cad. Daca atacul este prezent pe tulpina, pomul se va usca . Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : ranile mari rezultate in urma lucrarilor de intretinere se vor acoperi cu mastic; se procedeaza la taierea ramurilor afectate; verificarea puietilor inainte de plantare; sterilizarea uneltelor cu alcool sau clor; irigare si fertilizare echilibrata  precum si aplicarea unor tratamente chimice cu :  Topsin 500 SC, Champ 77 WG, Copernico Hi-Bio; Merpan 50 WP, Captan 80 WDG .
                 Monilioza  – aceasta boala este considerata cea mai pagubitoare boala a pomilor cultivati in zonele reci si ploioase. Frunzele atacate atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii iar in final, fructele mature sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumifiate si in scoarta ramurilor atacate. Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant; strangerea si distrugerea fructelor atacate precum si aplicarea unui tratament chimic in perioada de repaus vegetativ cu produse pe baza de cupru (exemplu: Zeama Bordeleza) si tratamente preventive aplicate in vegetatie cu Switch, Score, Topsin.
                 Patarea bruna a frunzelor – aceasta boala este provocata de o  ciuperca care paraziteaza livezile de gutui si par, mai rar pe cele de mar. Boala se manifesta pe frunze si consta in pete circulare, de culoare galbuie-crem, iar mai tarziu rosiatice. In centrul acestor pete apar punctisoare de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Petele se pot unii si pot produce defolierea completa a pomilor. Boala poate ataca lastarii si fructele , lastarii se brunifica si se usuca iar pe fructe apar pete asemanatoare cu cele de pe frunze, acestea se unesc, iar pulpa crapa; pe aceste crapaturi se dezvolta boli ce produc putrezirea fructelor.
Masurile ce se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : cultivarea soiurilor rezistente; strangerea si arderea frunzelor cazute; taierea si arderea lastarilor atacati precum si aplicarea unor tratamente chimice cu: Systhane Plus 24 E, Score 250 EC, Topsin, Captan 80 WDG, Dithane M 45.

TRATAMENTE VARA – TOAMNA MAR

Publicat pe de
Răspunde

        Recomandam efectuarea la timp a tratamentelor pentru pomii fructiferi – mar, asiguranduse astfel o dezvoltare armonioasa a pomilor si obtinerea unor productii multumitoare , corespunzatoare fiecarui soi in parte.

          La aplicarea tratamentelor se va avea in vedere urmatoarele : soiul de mar , bolile si daunatorii specifici , forta atacului bolilor si daunatorilor , conditiile meteo si multe altele.

          In fenofaza (fruct cat o nuca ) , in caz de rapan , fainare se ultilizeaza urmatoarele produse fungicide : Flint Plus 64WG , Luna Experience 400SC, Topsin 70WDG +Scab 80WG , Topsin 500SC+Scab 80WG, Score 250+Captan.

           Daca in aceasta faza pomii sunt atacati de afide ,viermele merelor–generatia I, paduchele lanos , paduchele din San Jose se va aplica la alegere unul din urmatorele insecticide:Reldan , Actara.

           Cand fructul are 40mm , in caz de rapan , fainare , se vor aplica urmatoarele fungicide :Embrelia, Topsin 70WDG+Scub 80WG ,Topsin 500+Scab 80WG , Score 250+Captan. In cazul in care se observa prezenta afidelor , a viermilor -generatia II , a paduchelui lanos sau a paduchelui din San Jose se va aplica la alegere unul din urmatoarele insecticide :Calypso 480 SC ,Reldan , Actara ,Mospilan 20 SG.

           Cand fructul are jumatate din marimea normala in caz de rapan,fainare se va aplica la alegere unul din  urmatoarele fungicide:Flint plus64WG,Score250+ Captan , Topsin 70WDG + Scab 80WG. In situatia in care se observa aparitia afidelor,a viermilor – generatia II , a paduchelui lanos , a paduchelui din San Jose se va aplica la alegere unul din   urmaroarele insecticide :Affirm , Reldan , Runner 2F, Movento 100 SC. In situatia in care au aparut acarieni se va aplica la alegere unul din urmatoarele acaricide : Vertimec, Safran , Envidor 240 SC.

              Cand fructul are 60-80% din marimea normala se va aplica la alegere unul din urmatoarele tratamente in caz de rapan, fainare : Captan , Scab 80WG. Cand se observa aparitia afidelor , a paduchelui lanos , a paduchelui San Jose , a viermilor de mar – generatia II , se va aplica la alegere unul din urmatoarele insecticide : Runner 2F , Affirm . In caz de aparitie a acarienilor se va aplica la alegere unul din urmatoarele acaricide : Vertimec , Safran , Envidor 240SC.

                 Cand fructul se afla la 90% din marimea normala in caz de rapan ,fainare,boli de depozit se va aplica la alegere unul din urmatoarele fungicide : Captan , Scab 80 WG. Pentru afide ,viermele de mar – generatia II , paduchele lanos , paduchele San Jose se va aplica la alegere unul din urmatoarele insecticide : Affirm , Calypso 480 SC ,Mospilan 20 SG , Runner 2F .

                   La intrarea fructului in parga se va aplica pentru bolile de depozit un tratament cu produse fungicide : Switch ;iar pentru viermele merelor – generatia II si minatori se va aplica un tratament cu insecticid : Laser 240 SC.

                   Important : Se va verifica compatibilitatea la amestec intre produse (fungicide , insecticide , acaricide).

                   Pesticidul se va utiliza conform recomandarilor de pe eticheta .

 

Varsatul Prunelor (Plum-Pox)

Publicat pe de
1
Denumire ştiinţifică Plum-pox
Sharka disease, Plum-pox; Sharka du prunier; Pockenkrankheit; Sharkakrankeit der Pflaume; Ospa slivi; Sarka po slivite; Sharka sljive.
Raspindire Răspândire: Vărsatul prunelor este una din cele mai grave boli ale prunului, precum si ale altor specii de sâmburoase cultivate. Boala determină pierderi importante de recoltă, depreciază calitatea fructelor şi scurtează viaţa pomilor.
Descriere Semnalată pentru prima dată în 1916 în Macedonia, boala s-a extins rapid în Europa. În ţara noastră se găseşte frecvent în toate plantaţiile de prun, cais şi piersic.
Simptome: Virusul produce simptome tipice numai pe unele soiuri, pe altele infecţia rămânând latentă. Simptomul apare pe frunze şi pe fructe.
Pe frunzele tinere apar pete inelare sau sinuoase, de culoare verde – deschis, de dimensiuni variabile, cu margini difuze, rareori distincte. Petele inelare prezintă o insulă de colorit normal în interior; decolorarea nu este totdeauna evidentă, iar simptomul se poate observa numai prin transparenţă.
Petele sunt evidente în toată perioada de vegetaţie. La unele soiuri limbul foliar se gofrează, se ondulează, iar la altele apare o rarefiere a nervurilor şi o deformare accentuată a limbului.
Boala se manifestă pe anumite ramuri, la început, apoi, se generalizează; viteza de migrare a virusului este în funcţie şi de vârsta pomilor; la cei mai bătrâni răspândirea este mai lentă.
Pe fructe simptomele apar când au dimensiunile unei alune sub formă de pete inelare sau linii sinuoase, cu un colorit verde – deschis, crud.
Este afectată şi pulpa, care devine mai deasă şi colorată. În dreptul petelor de pe fructe apar depresiuni, zone în care coloraţia specifică maturării apare mai devreme.
Fructele atacate sunt mai mici, deformate, colorate neuniform, acumulează puţine zaharuri, au gust fad şi cad înainte de vreme.
Agentul patogen: Vărsatul prunelor este produs de virusul vărsatului prunului Prunus virus 7 Christoff (sin. Annulus pruni Christoff; Marmor cerasi).
Virusul se prezintă sub formă de particule flexuoase, în celulele vii ale plantei gazdă. Nu se transmite prin sol sau sămânţă. Se transmite uşor prin butăşire, altoire de muguri sau scoarţă, prin inoculare de suc sub scoarţă, cu ajutorul unor fitile şi prin polen. Pe cale naturală se transmite prin specii de afide: Myzus persicae, Phorodon humuli, Brachycaudus helychrisi, etc., prin unele specii de eriofide (Aculus fockeui), prin păianjenul comun Tetranychus urticae şi prin cicada Empoasca flavescens. Temperatura de inactivare în suc de Nicotiana clevelandii este între 52-55 oC.
Ca plante indicatoare se utilizează soiurile: Pozegacea, Renclod verde, De Bistriţa, Iskra; dintre plantele ierbacee se folosesc ca indicatori: Chenopodium foetidum, Nicotiana clevelandii, Licium halimifolium, Cucurbita maxima, Chenopodium quinea.
Pentru diagnoză rezultatele cele mai sigure se obţin prin reacţii serologice (Minoiu N.,1968).
În afară de prun virusul mai atacă: Armeniaca vulgaris, Persica vulgaris, Prunus insititia, Amygdalus comunis (Minoiu, N. 1968).
Soiurile de prun reacţionează foarte diferit. Sensibilitatea cea mai mare o au soiurile din grupa Vinete.
Virusul produce importante modificări în procesele biochimice ale plantei gazdă. La plantele atacate, activitatea peroxidazei şi a catalazei se intensifică; deasemenea se intensifică activitatea respiraţiei.
Combatere Combatere: Plantele bolnave prezintă simptome evidente sau rămân cu agentul patogen mascat.
Virusul transmiţându-se prin vectori, se recomandă măsuri de combatere a acestora, în special a afidelor şi cicadelor.
Transmiterea prin polen, impune distrugerea plantelor cu simptome în plantaţiile unde apar pomi izolaţi infectaţi.
Plantaţiile mamă de unde se recoltează ramuri altoi, vor fi izolate, departe de plantaţiile comerciale; vor fi înfiinţate numai cu material sănătos, care va fi testat periodic pe plante indicatoare.
Producerea de material săditor pomicol liber de boli virotice, reprezentând o sarcină de serviciu, constituie o măsură de bază pentru preîntâmpinarea răspândirii virusului.
În pepinieră, în fiecare an, în a doua jumătate a perioadei de vegetaţie se vor controla toate plantele şi se vor distruge cele cu simptome. Ideal este cultivarea de soiuri imune sau cu rezistenţă mare şi la atacul de plum – pox.