The new chestnut, named after Dr. Dunstan, is a cross between American and Chinese chestnuts and has been blight free for over 30 years!
Castanul este originar din Peninsula Balcanica si Asia Mica. Castanul este un arbore inalt, cu trunchi drept si o coroana larga,ramurile sunt incovoiate si fac muguri mari si cleiosi.
Frunzele de castan sunt mari, cu petiol lung, format din 5 foliole; florile sunt de culoare alba si sunt grupate in panicule numeroase.Castanul infloreste in mai-iunie. Fructele sunt mari, verzi si prezinta numerosi ghimpi;inauntru au doua, trei seminte mari, maronii si lucioase iar la maturitate, fructele se desprind si cad.
Castanii pot produce fructe timp de pana la 1.000 de ani si cresc viguros mai ales dupa primii 2-3 ani de viata.;rezista foarte bine la ger, chiar daca in primii 2-3 ani sunt mai sensibili,nu rezista la seceta,preferand semi-umbra.
Exista numeroase soiuri de castan comestibil: Iza, Mara, Hobita, Polovraci, Gureni, Tismana, Prigoria, Romval ;exista doar doua soiuri de castani inscrise in catalogul oficial – Tismana si Romval,acesta din urma fiind omologat de cercetatorii de la Facultatea de Agricultura si Horticultura, din cadrul Universitatii din Craiova abia in 2010.
Castanul este recunoscut si pentru faptul ca valorifica terenurile in panta,produce fructe bogate in substante nutrivite si lemn de calitate superioara. Castanele contin 52% apa, 4,2% proteine, 2% lipide, 40% glucide, 2% celuloza, dar și o serie de ioni minerali: S, P, Na, K, Mg, Ca, vitamine, aminoacizi etc.
Castanele se pot consuma sub forma de garnitura – fierte sau coapte, dar pot fi utilizate si la diferite preparate: creme, budinci si chiar inghetata;faina de castane poate fi folosita in prepararea painii, lipiilor, sosurilor, supelor etc.Castanele contin vitaminele B6 si E, contin glucide, potasiu si acid linoleic – care reduc colesterolul si previn bolile de inima. Castanele sunt o importanta sursa de hidrati de carbon, fosfor, lecitina si vitamina C.; ele contin totodata si protine, lipide, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc si potasiu, avand o valoare calorica de 200 calorii la 100 g.
Castanele sunt foarte bune pentru cardiaci, fiind lipsite de colesterol, dar si de sodiu. Sunt recomandate si celor care isi doresc sa puna cateva kilograme in plus, fiind o buna sursa de fibre, insa sunt potrivite si daca vrei sa-ti fortifici musculatura si organismul, in general.Tiamina, vitamina care se gaseste din plin in castane, completeaza rezervele de energie, echilibreaza digestia si apetitul; riboflavina imbunatateste activitatea metabolica.
Castanele trateaza si unele probleme respiratorii, cum ar fi tusea convulsiva, insa repara si gaurile microscopice din vasele de sange si capilare si imbunatatesc elasticitatea acestora.
Castanii pot fi cultivati in tara noastra cu un randament bun numai in anumite zone, care indeplinesc toate conditiile necesare de clima: Maramures – mai ales in depresiunea municipiului Baia Mare sau in judetul Gorj – zona Tismana.
Castanele pot fi comercializate atat pe internet, cat si direct in piete.
Castanilor nu le prieste caldura foarte mare ,ei prefera versantii nordici celor din sudul tarii. Zonele Tismana, Gureni, Polovraci, Hobița, Horezu sunt cunoscute pentru productia de castane comestibile ,in conditiile in care depresiunea subcarpatica din Oltenia este ferita de geruri tari si de vanturi.In Romania, castanul creste si in mod natural, sub forma de palcuri,in zona Maramuresului – Baia Mare, Baia Sprie, Tautii de Sus.
Puietii de castani pot fi cumparati din pepiniere.Pentru plantarea puietilor terenul trebuie pregatit cu atentie inainte de infiintarea unei plantatii de castan. Terenul trebuie eliberat de vegetatia lemnoasa, inclusiv la subteran; apoi se va trece la modelarea unor parti din suprafata, etapa care va facilita mecanizarea lucrarilor si evacuarea exceselor de umiditate.
Solul trebuie fertilizat cu fosfor – 100 kg S.A./ha – si potasiu – 80 kg S.A/ha ; daca este posibil, se vor adauga si 40 t/ha gunoi de grajd , dupa care se trece apoi la aplicarea unor pesticide pentru combaterea bolilor si daunatorilor din sol si se efectueaza aratura, la 30-35 de centimetri.Ultima etapa este discuirea pe doua directii inainte de plantare.
Castanii comestibili ajung la maturitate dupa aproximativ 8 ani de la plantare, cand cultura per arbore poate ajunge si la 140 de kilograme. Pentru a infiinta o cultura de castani este nevoie de 100 de puieti per hectar.
Castanul nu este foarte pretentios, prefera un sol acid, bine drenat si cu un profil adanc. Fertilitatea solului trebuie sa fie una medie, cu o textura usoara. Solul nu trebuie sa contina calcar activ, iar apa freatica sa fie sub 4-5 metri.
Intretinerea solului pentru cultura castanilor consta in distrugerea periodica a buruienilor. Spatiile dintre castani pot fi cultivate cu specii agroalimentare sau specii de pomi cu longevitate mica. In cazul solurilor putin fertile, iarba se coseste, se toaca si se lasa pe sol.
Fertilizarea castanilor se va face separat, cu cate 50 de grame de azot, pe masura ce cresc, se poate ajunge la doze de cate 300 de grame per planta.
In plantatiile pe rod se aplica, in schimb, 60 kg N, 40 kg P2O5 si 50 kg K2O ; pentru corectia unor carente cauzate de lipsa microelementelor se pot aplica fertilizari foliare simultan cu tratamentele fitosanitare.
