INGRIJIREA PLANTATIILOR TINERE DE POMI FRUCTIFERI

                        La plantatiile tinere se urmareste prinderea pomilor, cresterea viguroasa, formarea coroanei conform unui sistem anume adoptat, grabirea intrarii pe rod, apararea integritatii acestora (evitarea ranirilor, rozaturile de iepuri, soareci, combaterea bolilor si daunatorilor).
Toate lucrarile sunt importante, dar taierile ocupa un loc aparte, influentand puternic cresterile, rodirile si calitatea fructelor.
                      Taierile reprezinta un ansamblu de operatiuni chirurgicale (de taiere propriu-zisa) si nechirurgicale (inclinare, dresare, torsionare, strangulare) care se executa in coroana pomilor cu scopul de a regla procesele de crestere si rodire.
                      Pomii netaiati intra mai repede pe rod, dar formeaza coroane mai dese, imbatranesc prematur, fructele raman mici si de calitate slaba. In functie de varsta pomilor  taierile au mai multe obiective :
                           – la pomii tineri contibuie la formarea coroanei
                           -de rodire si intretinere se executa pe toata durata de exploatare a livezii, cu scopul de a obtine productii mari si constante (an de an), fructe de buna calitate.
                          -se corecteaza coroana la pomii rau taiati sau neglijati.
                          -de regenerare la pomii batrani sau imbatraniti.
                     Taierea se realizeaza asupra diferitelor categorii de ramuri cu foarfeca sau cu fierastraul; ea incluzand la randul ei doua operatiuni: suprimarea, adica ramura este indepartata total de la inelul de crestere (nu se lasa ciot) si urmareste rarirea coroanei;
scurtarea, se reduce din lungimea ramurii. Ramurile multianuale se scurteaza deasupra altei ramuri care va continua cresterea, iar cele de un an deasupra unui mugure.
Scurtarea ramurilor de un an poate fi: slaba, atunci cand se elimina 1/4-1/3 din lungime; mijlocie, cand se elimina 1/2 din lungime; puternica (severa), cand inlaturam 2/3-3/4 din lungime.
                    Schimbarea pozitiei ramurilor este o operatie tehnica principala, deoarece aduce  modificari in crestere si rarire . Operatiuni de modificare a pozitiei ramurii sunt:dresarea, micsorarea unghiului de crestere a unei ramuri, are rol de a fortifica , a-i spori vigoarea, se dreseaza numai ramuri de schelet (axul, sarpante, subsarpante) ; inclinarea, marirea unghiului de crestere pana la pozitia oblic descendenta, se inclina si sarpante pana la unghiuri de 45-50º, dar mai ales ramurile degarnisite pentru a se imbraca cu formatiuni de rod.
                    Alte operatiuni cu rol secundar sunt : plivitul lastarilor, suprimarea totala sau rarirea lastarilor in faza tanara ; ciupitul lastarilori, indepartarea varfului erbaceu cu foarfeca sau unghia. Ciupitul timpuriu provoaca ramificarea lastarilor, iar cel intarziat (iulie) diferentierea mugurilor de rod.
                   Toate operatiunile tehnice trebuie executate corect si la timpul potrivit ; in functie de epoca de executare intalnim : lucrari in uscat, adica se fac in perioada de repaus relativ, de toamna pana primavara ; lucrari in verde, se fac in perioada de vegetatie cand pomii suporta mai usor taierile (isi vindeca mai bine ranile).
                   Taierile de formare a coroanei este o lucrare foarte importanta (uneori dificila) , iar   taierea urmareste formarea elementelor de schelet (ax, sarpante, subsarpante) in functie de sistemul de coroana pe care dorim sa-l proiectam.
              Cele mai importante sisteme de coroane pentru pomii din gradina sunt:
                     1.Fusul subtire este o forma de coroana globuloasa cu ax central vertical, dar sinuos, deoarece el nu provine din sageata, ci din una din ramurile subterminale, prin transfer de ax.Trunchiul are inaltimea de 0.4 m, iar pe ax sunt inserate la baza 3-4 sarpante la baza si 15-20 ramuri de semischelet, care dupa 3-4 ani de rodire se inlocuiesc.
Inaltimea pomului poate ajunge la 3-3.5 m, iar largimea coroanei la 0.-1.4 m la baza si 0.4-0.6 m spre varf, coroana avand forma unui trunchi de con.
             Aceasta forma de coroana este utilizata foarte mult in plantatiile intense, pomii de la speciile de mar, par, piersic, prun si visin putand fi condusi cu aceasta forma.
                     2.Sistemul Pillar (coroana pilar) este indicata pentru mar, par, eventual visin, soiuri cu vigoare mica, altoite pe portaltoi de vigoare slaba. Coroana are aspectul unui cordon vertical modificat, cu inaltimea de 2.5-3 m, garnist la baza cu formatiuni de semischelet de vigoare mica, iar portiunea superioara cu ramuri de rod.Taierea de rodire pe acest cordon vertical se bazeaza pe inlocuirea ramurilor de rod dupa 3-4 ani cu altele noi pornite din „cepii” rezultati din suprimarea ramurilor care si-au incheiat ciclul productiv ,pe ax se mentine tot timpul lemn de rod tanar. Coroana poate fi utilizata cu succes la piersic daca se stapaneste bine tehnica de formarea si exploatare.
                    3.Cordonul oblic bilateral (gardul Belgin) este o coroana care este indicata pentru merii si perii pitici ;este alcatuit din doua brate (sarpante) care se ramifica de la 40 cm, dirijate la unghiuri de 45º, intersectate cu ale pomului vecin si garnisite cu ramuri de rod.
Coroana se formeaza usor daca dispunem de un spalier cu 5 sarme si nuiele groase, pe care sa dirijam sarpantele cat mai rectiliniu. Pomii se scurteaza dupa plantare la 40-50 cm, din lastarii crescuti se aleg doi cu pozitie opusa, care se lasa la inceput sa creasca liber, apoi in anul II se inclina la 45º si se ancoreaza de sarmele spalierului conducandu-se rectiliniu.
Toti lastarii ce apar pe viitoarele sarpante se ciupesc la 3-5 frunze spre a se transforma in ramuri de rod. La soiurile „spur”, garnisirea sarpantelor cu tepuse usureaza sau reduce ciupirea lastarilor.
                   4.Palmeta neetajata cu brate oblice este o coroana pentru livezi superintensive sau intensive, care are scheletul alcatuit dintr-un ax pe care se insereaza 10-12 sarpante asezate neetajat la distanta de 25-30 cm una de alta (50-60 cm pe aceeasi parte); sarpantele sunt garnisite direct cu ramuri de rod. Aceasta forma este foarte indicata pentru mar, par de vigoare mica sau mijlocie, poate fi incercata si la visin. La plantare pomii se scurteaza la 60-70 cm, iar in cursul verii se aleg 3 lastari, viitoare sarpante plus axul.
In anul II se scurteaza la 60 cm deasupra ultimei sarpante si pe el se vor mai forma inca doua sarpante ; lucrarea se termina in 3-4 ani. Vigoarea sarpantelor scade de la baza spre varf.
                    5.Palmeta etajata cu brate oblice este indicata la mer, par, chiar si pentru soiurile de vigoare mijlocie-mica de piersic, prun si visin .Coroana prezinta 3-5 etaje a cate doua sarpante, distanta dintre etaje este de 60-80 cm, sarpantele descrescand ca vigoare de la baza spre varf, unghiul de ramificare al acestora fiind la etajul I de 45-50º, iar la etajul III sau V de 65-70º. Sarpantele etajului I sunt garnisite cu ramuri de semischelet sau chiar cu 1-2 subsarpante, in schimb etajele superioare sunt imbracate numai cu ramuri de rod de vigoare mijlocie si mica ; formarea dureaza 3-4 ani, in fiecare an obtinandu-se cate un etaj.
                  6.Vasul ameliorat, coroana prezinta un trunchi de 40-60 cm si trei sarpante distantate la 15-25 cm in functie de vigoarea speciei, soiului si a portaltoiului; fiecare sarpanta prezinta cate 3 subsarpante dispuse bilateral altern-extern la distante de 50-60 cm una de alta. Aceasta coroana se formeaza si se intretine usor, fiind indicata pentru aproape toate speciile altoite pe portaltoi de vigoare medie.
                Caisul, piersicul, prunul, unele specii de cires si visin, raspund foarte bine cand sunt formate dupa acest sistem.
               La plantare vergile altoi (pomii) se scurteaza la 60-80 cm, dar cand lastarii au 15-20 cm se aleg trei, uniform dispusi in jurul trunchiului (la unghiuri de deschidere de 120º), care vor deveni viitoare sarpante ; daca acestea au unghiul de ramificatie mai mic se aleg altii mai de jos si se suprima portiunea de tija deasupra lastarilor alesi. In anii urmatori, ramurile-viitoare sarpante, se scurteaza la 60-70 cm pentru a le provoca ramuficarea, din care se aleg in fiecare an subsarpante la 50-60 cm si dispuse bilateral altern, iar restul ramurilor se inclina sau se arcuiesc pentru a deveni ramuri de rod.
                    7.Piramida etajata Gaucher si piramida etajat rarita, cele doua coroane se folosesc la speciile si soiurile viguroase grefate pe portaltoi vigurosi; aceste coroane prezinta 3-4 etaje, fiecare etaj are 5, respectiv 3 sarpante. La piramida Gaucher sarpantele sunt garnisite direct cu ramuri semischelet si de rod, fiind foarte indicata la soiurile „spur”. Piramida etajata rarita prezinta pe fiecare sarpanta cate 3-4 subsarpante ramificate dupa principiul bilateral extern. Sarpantele au unghiuri de deschidere egale la 72º, respectiv 120º.
                Formarea acestor coroane este destul de usoara intrucat speciile care se recomanda (cires, par, mar, prun) etajeaza in mod natural; dezavantajele acestor coroane este ca ele sunt greu de exploatat intrucat unele sunt umbrite in interior, fructele sunt slab colorate, degarnisirea scheletului avanseaza mult mai rapid. Aceste coroane se recomanda in zona dealurilor inalte, deoarece sunt mai ferite de rozatoare, avand trunchiul de 100-120 cm.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.