Dezgropatul si musuroitul vitei de vie se face primavara in luna martie, atunci cand temperatura aerului nu mai scade sub -8, -10ºC. ; lucrarea se face cu sapa, pe timp relativ uscat, avand grija sa nu fie ranite sau rupte cordele ingropate sau butucul la punctul de altoire.
Copcitul se face concomitent cu dezgropatul sau dupa , iar aceasta lucrarea consta in executarea unei copci (gropite) in jurul butucului pana sub punctul de altoire si apoi taierea in ras a tuturor radacinilor date din altoi; lucrarea este bine sa se repete si in luna august.
Controlul iernarii ochilor pe coarde, la viile ingropate sau neingropate pe timpul iernii o parte din ochii situati pe coarde pier prin degerare sau clocire in pamant ;pentru a stabili corect sarcina de ochi care se lasa pe butuc prin taiere este bine sa controlam viabilitarea ochilor ; astfel se recolteaza coarde pe soiuri si apoi le sectionam ochii cu un briceag bine ascutit. Ochii pierduti sunt bruni-cafenii, cei vii sunt verzi ; apoi se face procentul de ochi pierduti, daca au pierit mai mult de 10-15%, atunci vom lasa mai multe coarde pe butuc.
Taierea in uscat sau taierea de stratificare este cea mai importanta lucrare care se face asupra butucilor de vie. Prin taierea de rodire se inlatura in fiecare an o mare parte din formatiunile lemnoase, celor ramase li se scutura lungimea la un anumit numar de ochi. Prin taiere rezervam pe butuc un anumit numar de ochi, cati sunt necesari sa dea o productie buna, de calitate, iar ei sa-si sporeasca vigoarea in fiecare an. Butucii netaiati dau un numar foarte mare de lastari si struguri, dar acestia raman mici, nu se coc, iar dupa 2-3 ani via moare prin epuizare.
Cordele plecate din lemn mai in varsta nu pot fi pastrate decat pentru emiterea de noi lastari, care vor deveni la anul coarde de rod, caci abia atunci acesti lastari devin coarde de un an, situate pe lemn de doi ani.
Prin scurtarea coardelor apar pe butuc urmatoarele elemente:
-cepul rezulta prin scurtarea unei coarde de un an la 2-3 ochi , daca aceasta coarda este situata pe lemn de 2 ani, cepul se numeste de rod, daca este situat pe lemn mai vechi, cepul rezultat se numeste de inlocuire. Cepi de rod putem lasa numai la soiurile care au ochi fertili la baza coardei sau la formele inalte, cepi de inlocuire se lasa la toti butucii.
-cordita rezulta dintr-o coarda de un an situata pe lemn de doi an scurtata la 5-7 ochi, ea este roditoare.
-coarda de rod rezulta dintr-o coarda de un an situata pe lemn de doi ani, scurtata la 8-15 ochi.
-veriga de rod reprezinta asocierea dintre un cep de inlocuire si o coarda sau cordita de rod.
Dupa taierea vitei de vie pe butuci raman fie numai cepi la butucii carora li se fac taieri scurte, fie cepi de inlocuire si coarde sau cordite de rod la sistemul de taiere mixt, acesta fiind cel mai utilizat.
La taierea mixta se lasa un numar diferit de coarde sau cordite, de la 2 la 6-8, in functie de vigoarea butucului si fertilitatea pamantului; numarul cepilor de inlocuire poate fi egal sau cel putin jumatate fata de cel al cordelor.
Taierea de rodire la butucii cu conducere joasa (clasica) se face astfel: se examineaza vigoarea butucului dupa numarul, lungimea si grosimea coardelor de un an, si dupa numarul coardelor de rod lasate anul trecut si care acum sunt „punti de rod” ;in functie de acestea se stabileste numarul de coarde care se lasa pe butuc.In mod obisnuit se lasa 2-4 coarde de 8-12 ochi, iar la soiurile viguroase chiar 16 ochi ; numarul de ochi la m² teren trebuie sa fie de 15-20.
Coardele se lasa pe lemn 2 ani (adica sa nu plece din butuc, lemn batran) , cel mai bine este sa fie situate pe cepii din anul trecut sau la baza cordelor (puntilor) de rod, coardele alese trebuie sa aiba grosimea de 8-10 mm; nu sunt bune nici cele subtiri, nici cele groase, ele se curata de carcei, copili, etc. si apoi se scurteaza la 2-4 ochi. Ar fi bine ca cepii de inlocuire sa fie situati cat mai aproape de baza butucilor, pentru a nu urca scaunul butucului ; dupa ce ne-am ales cepii de inlocuire si coardele de rod, toate elementele in plus se taie ras, inclusiv cioatele groase, uscaturile; se razuie scoarta exfoliata, etc. ranile mari se ung cu vopsea sau mastic .
Taierea scurta consta in a rezerva pe butuc numai cepi de rod de 3-4 ochi si de inlocuire a 1-3 ochi ;aceasta taiere se face la soiurile cu muguri fertili situati la baza coardelor (Creata, Majarca, Steinschiller, Rosioara si la unii hibrizi direct producatori). Aceeasi taiere in cepi se mai face la viile conduse in sistem inalt cu cordon orizontal, care daca ramane garnisit numai cu cepi se numeste cordon speronat ;la taierea scurta cepii de rod se lasa pe lemn de doi ani.
Taierea viilor cu conducere inalta se face destul de usor, in toate cazurile pe tulpini (cordoane) se gasesc din loc in loc formatiuni speciale purtatoare de coarde anuale, denumite verigi de rod. Pe verigile de rod se gasesc 2-4 coarde, dintre care cea mai de jos de langa lemnul batran se scurteaza la 2 ochi, iar alta mai viguroasa se scurteaza in cordita de 4-6 ochi ; procedand astfel pe cordoane vom lasa verigi de rod alcatuite din cepi de 2 ochi pe care se vor forma lastarii de inlocuire si corditele pe care se formeaza lastarii cu struguri, adica recolta anului respectiv. Acest sistem de taiere se poate utiliza la majorarea soiurilor si la aproape toate formele de conducere inalta, la soiurilor viguroase (Afuz Ali, Coarna neagra, etc.) corditele sa le lasam ceva mai lungi, de 6-7 ochi.
Taierea vitei de vie se face din luna martie pana in 10-15 aprilie inainte de a incepe plansul, adica miscarea ascendenta a sevei si scurgerea ei sub forma de picaturi prin rani; coardele rezultate in urma taierii se scot, se pot folosi ca si combustibil sau daca putem le tocam si le ingropam prin sapare, caci constituie un bun ingrasamant organic.
Revizuirea mijlocului de sustinere se face dupa taiere; se revizuiesc stalpii, se indreapta cei aplecati si se intind sarmele daca este cazul.
Legarea coardelor se face in perioada plansului, inaintea umflarii mugurilor, deoarece in pragul dezmuguritului ochii sunt foarte sensibili la scuturare; coardele se leaga de prima sarma si foarte rar (cele lungi) si de a doua, in pozitie orizontala sau usor arcuite; fiecare coarda se leaga individual in doua locuri, adica la locul unde intalneste prima sarma si apoi spre varf, ca materiale se pot folosi rafia, deseuri textile, panuse de porumb.
Plivitul lastarilor este o lucrare foarte importanta, se face primavara in luna mai cand lastarii au 20-30 cm lungime si se disting bine de cei de rod ; se indeparteaza lastarii gemeni, rau plasati, debili. Pe cepii de inlocuire se lasa 1-2 lastari, din butuc se lasa 3-4 lastari, iar de pe coardele de rod se indeparteaza cei fara rod.
Legatul lastarilor se face in tot cursul verii, incepand din momentul cand ei depasesc 35-40 cm lungime , legaturile se fac mai larg sa nu se stranguleze. Lastarii se leaga cate unul, cel mult doi la un loc, cat mai vertical, intinsi si rasfirat pe sarmele spalierului astfel ca frunzele sa beneficieze din plin de razele soarelui. La spalierul cu sarme duble nu este necesar legatul decat la putini lastari, cei mai multi se introduc printre sarme.
Ciupitul lastarilor de rod consta in ruperea cu unghia a varfului acestora cu 2-3 zile inainte de inflorit.
Copilitul consta in taierea varfului lastarilor ce cresc de la subsioara frunzelor (copili), deasupra a 3-4 frunze; daca butucii sunt prea bogati in lastari, o parte din copili se pot indeparta total. La soiurile timpurii, pe copili se formeaza si struguri care ajung sa se coaca si completeaza productia butucului, de aceea trebuie sa-i pastram.
Carnitul consta in suprimarea varfului la toti lastarii la 15-20 cm deasupra strugurilor; lucrarea se face la sfarsitul lunii iulie si prima decada a lunii august. Carnitul prematur aduce unele foloase legate de atacul mai slab de mana, dar se emit prea multi copili si sufera formarea ochilor de iarna.
Defolierea partiala se face pentru a ajuta coacerea strugurilor si patrunderea zemii bordeleza in interiorul butucului ; se indeparteaza o parte din frunzele situate la baza lastarilor (mai batrane) spre a scoate la soare strugurii.
La soiurile pentru struguri de masa se mai poate face si rarirea inflorescentelor, scurtarea unor struguri si alte operatii minutioase, care ajuta cresterea uniforma a boabelor si le ridica aspectul.
Protejarea butucilor contra gerurilor se face prin musuroirea bazei acestora la cei cu conducere joasa, dar numai atunci cand stim ca in zona apar temperaturi sub -18º…-20º, care compromit recolta sau viata butucului ; cei mai expusi la ger sunt butucii de la baza dealurilor, de pe vai, in locurile cu curenti, locuri pe care de fapt nu e bine sa plantam vie.
In anii reci si ploiosi, cand coardele nu sunt bine coapte, ingropatul este foarte necesar.
Protejatul vitei contra bolilor si daunatorilor
Vita de vie are putine boli periculoase (mana si fainarea), insa in lipsa tratamentelor, 5-8 la numar, productia se compromite total, butucii pierd frunzele, degera si in scurt timp se usuca.
Dezgropatul si musuroitul vitei de vie se face primavara in luna martie, atunci cand temperatura aerului nu mai scade sub -8, -10ºC. ; lucrarea se face cu sapa, pe timp relativ uscat, avand grija sa nu fie ranite sau rupte cordele ingropate sau butucul la punctul de altoire.