Boala, denumita si entomosporioza, este frecventa in pepiniere si livezi. Ciuperca paraziteaza pe gutui si par si mai rar pe mar, mosmon sau scorus. In anii cu ploi frecvente in timpul verii, boala devine foarte periculoasa in pepiniere.
Atacul se manifesta pe frunze si rareori pe lastari si fructe. Pe frunze apar pete circulare, de dimensiuni cuprinse intre 2-10 mm, care la inceput au o culoare galbui-crem, iar mai tarziu devin rosiatice.In centrul acestor pete, pe partea superioara a frunzelor apar 1-2 punctisoare bombate, crustoase, de culoare neagra, care reprezinta fructificatiile ciupercii. Petele pot sa se uneasca si frunzele vor prezenta portiuni mari de tesut atacat. In timpul unui atac puternic pomul poate sa-si piarda frunzele in lunile iulie-august.
Atacul pe lastarii tineri apare mai tarziu, in vara, manifestandu-se printr-o brunificare a scoartei, insotita de o uscare a varfului acestora.
Pe fructe boala se manifesta prin aparitia de pete asemanatoare cu cele intalnite pe frunze. Cand petele de pe frunze sunt grupate, pulpa crapa si deseori este supusa unui proces de putrezire, datorita patrunderii in interiorul tesuturilor a altor agenti patogeni.
Boala este produsa de ciuperca Fabraea maculata. Primele infectii in primavara sunt produse de catre sporii ce se formeaza pe lastarii atacati in toamna. Ciuperca ierneaza in scoarta ramurilor. Sporii ajung la maturitate prin luna mai si determina infectii pe frunze. In anii ploiosi, boala poate lua un caracter grav. Desi ciuperca poate forma si fructificatii de rezistenta, transmiterea sa este asigurata numai de miceliul de resistenta din lastari si stome (micelii uscate) de pe frunzele cazute, pe care in primavara vor aparea spori.
Pentru prevenirea si combaterea acestei, se recomanda adunarea si distrugerea frunzelor cazute sau ingroparea lor in sol, printr-o aratura adanca de toamna.In perioada de vegetatie se recomanda tratamente chimice cu Topsin 70 WDG (0.1%), Captan 50 WP (0.25%), Zeama bordeleza (0.5%).
