Prunul (Prunus domestica) este cel mai raspandit pom fructifer din tara noastra, se cultiva inca din cele mai vechi timpuri pentru fructele folosite in alimentatie. Prunul creste fara probleme in toate zone geografice ale Romanie, nefiind pretentios la conditiile climatice; este un pom de vigoare medie, frunzele sunt ovale si au marginea serata, iar florile sunt albe. Prunele se pot valorifica sub diferite moduri: proaspete, uscate, sub forma de dulceturi sau se pot folosi in industria alcoolului ; ele contin: glucide, acizi organici, albumina, celuloza, vitamine (A, B, C) fier, calciu, magneziu, fosfor, sodiu, etc.
INFORMATII DE CRESTERE SI FURCTIFEICARE
Prunul are un sistem radicular bine dezvoltat, valorificand toate tipurile de sol. In cazul prunului se manifesta fenomenul de drajonare, drajonii trebuie eliminati, deoarece consuma din resursele necesare pomului pentru a fructifica. Trunchiul este drept, iar ritidomul (coaja) este crapat. Cresterile aeriene depind de lucrarile efectuate in livada. Pentru o polenizare corespunzatoare se planteaza minim 3 soiuri diferite, care infloresc in acelasi timp. In primaverile reci polenizarea florilor este slaba, iar productia este slaba. Prunul intra pe rod dupa 4-5 ani de la plantare, iar longevitatea este de 30-40 ani.
INFORMATII PRIVIND CLIMA SI SOLUL
Prunul are pretentii moderate fata de temperatura , cele mai bune rezultate se obtin in zonele unde temperatura medie anuala este cuprinsa intre 8-11°C ; rezista la temperaturi de – 31 °C (iarna). Bobocii floriferi rezista la temperaturi de -4 °C, iar florile sunt afectate de temperaturi mai mici de – 0.5 °C. Temperaturile mai mari de 35 °C provoaca arsuri pe frunzele tinere.
Prunul se dezvolta bine in zonele unde cad 600-700 mm precipitatii pe an. Fata de lumina nu are cerinte ridicate, valorificand toate tipurile de expozitie.
Daca toti factorii de vegetatie sunt la nivelul optim, prunul valorifica orice tip de sol; se poate planta inclusiv pe nisipuri (in condtii de irigare).
INFORMAII PRIVIND PREGATIREA TERENULUI
In cazul prunului, pregatirea terenului se face conform regulilor generale; daca plantatia se infiinteaza pe un teren care a fost utilizat ca livada, terenul se pregateste cu 1-2 ani inainte. Pentru refacerea structurii solului si eliminarea focarelor de infectie, terenul se poate cultiva cu ierburi perene; daca parcela este puternic infestata cu buruieni, se pot aplica urmatoarele erbicide: Roundup, Clinic, Glyphogan.
Terenul se fertilizeaza cu 20-30 t /ha gunoi de grajd . Se recomanda scarificarea terenului (la 60 cm), pentru ca radacinile pomilor sa se dezvolte usor; daca nu exista posibilitatea efectuarii aceastei lucrari, solul se sapa manual. Toate corpurile straine din sol se aduna si se elimina din parcela.
Pentru o plantare de precizie, se recomanda pichetarea terenului , adica se marcheaza pozitia fiecarui pom.
INFORMATII PRIVIND PLANTARE
Perioada optima de plantare pentru majoritatea speciilor pomicole este toamna ; pentru plantare se recomanda urmatoarea schema : 5 metri distanta intre randuri si 4 metri distanta intre pomi pe rand.
Inainte de plantare se realizeaza fasonarea radacinilor , cu scopul de a inlatura portiunile vatamate si de a netezi ranile de pe radacina. Radacinile moarte se inlatura complet, iar cele vii se scurteaza cu 7-8 cm; operatiunea urmareste mentinerea unui sistem radicular cat mai sanatos. Fasonarea se realizeaza doar daca materialul saditor a fost scos din sol recent.
Dupa fasonare, urmeaza mocirlirea radacinilor; mocirlirea reprezinta introducerea radacinii intr-un amestec de pamant galben, gunoi de grajd proaspat si apa. Stratul de mocirla are rolul de a asigura o umiditate mai mare in jurul sistemului radicular. Mocirla trebuie sa aiba consistenta smantanii. Daca materialul saditor a fost transportat pe distante mari, inainte de mocirlire, se introduce cu radacinile intr-un vas cu apa timp de 2 ore, avand ca scop rehidratarea radacinilor.
Plantarea propriu zisa incepe prin saparea gropii. Daca terenul nu a fost lucrat, groapa trebuie sapata cu 2-3 luni inainte si sa aiba urmatoarele dimensiuni: 100 x 100 x 80 cm. Daca terenul a fost lucrat corespunzator, groapa se sapa cu 1-2 zile inainte sau chiar in aceeasi zi; in acest caz, groapa va avea urmatoarele dimensiuni: 50 x 50 x 50 cm.
La baza gropii se introduce un amestec format din pamant fertil scos din partea superioara a gropii si gunoi de grajd bine descompus. Introduceti in groapa pomul astfel incat radacina sa stea pe stratul fertil de la baza. Dupa ce radacinile au fost acoperite cu 10 cm de sol, se excuta prima tasare a solului. La plantare trebuie sa se realizeze un contact strans al radacinilor cu solul. Adancimea de plantare se calculeaza astfel incat, punctul de altoire sa fie la 3 cm deasupra solului si orientat spre nord. Dupa plantare, langa pom se introduce un tutore; pomul poate fi invelit cu materiale de protectie impotriva rozatoarelor.
Primavara se desfac materialele de protectie din jurul pomilor si se asigura necesarul de apa; in cazul livezilor tinere, irigarea este obligatorie. In jurul pomilor solul se sapa superficial sau se poate acoperi cu resturi vegetale (mulcire); mulcirea mentine o stare fitosanitara buna, impiedica dezvoltarea buruienilor, conserva apa din sol si reduce numarul lucrarilor de intretinere.
In primavara anului intai pomul se scurteaza la inaltimea de 80 cm deasupra unui mugure orientat spre exterior ; dupa pornirea in vegetatie, se suprima toti mugurii si lastarii din zona trunchiului pana la inaltimea de 50 cm. In cursul verii (august) se aleg 3-4 lastari dispusi uniform pe pom, pentru a forma viitoarea coroana.
In al doilea an , primavara ,se aleg definitiv lastarii principali; daca sunt mai lungi de 60 cm acestia se scurteaza astfel incat toti sa aiba aceasi lungime. Lastarul ce prelungeste axul principal se scurteaza astfel incat sa fie cu 25 cm mai sus decat lastarii principali. In timpul verii se elimina toti lastari lacomi si cei care cresc pe partea superioara a ramurilor principale (coama).
In al treilea an incepe formarea celui de-al doilea etaj al coroanei; ramura de prelungire a axului principal se taie deasupra unui mugure orientat spre exterior. Pe ramurile principale se lasa cate un lastar viguros, aflat la aproximativ 50 cm de axul central si care este orientat spre exteriorul coroanei. Lastarii care cresc pe partea superioara a ramurilor (coama) se elimina.
In al patrulea an se alege o ramura pentru formarea celui de-al treilea etaj al coroanei, aceasta trebuie sa fie la 30 cm fata de ultimul etaj (al doilea). Se elimina toate ramurile concurenta, lacome si orientate catre interiorul coroanei. Pentru normarea incarcaturii de rod, ramurile anuale se scurteaza la 4-5 muguri. Pentru a evita taierile severe, in primii ani de la plantare, ramurile se pot dirija. Taierile nu au ca scop scheletuirea pomului, acestea trebuie sa asigure aersirea coroanei si eliminarea cresterilor vegetative (lastarii lacomi), care consuma resursele necesare pentru fructificare. Toate taierile se excuta oblic, astfel apa se scurge usor de pe rani. Leziunile mai mari de 2 cm se acopera cu mastic.
Datorita productivitatii ridicate, de cele mai multe ori, prunul formeaza mai multe fructe decat poate hrani sau sustine , pentru a evita epuizarea pomului si pentru a obtine fructe de calitate, se executa rarirea fructelor. Aceasta operatiune elibereaza tensiunea acumulata in ramuri din cauza greutatii fructelor, asigura aerisirea pomului, iar fructele ramase ajung la caracteristicile specifice soiului (marime, culoare, gust).
Rarirea la prun se realizeaza inainte ca samburele sa se intareasca, intre fructe se asigura o distanta de 5 cm; se vor pastra fructele sanatoate si pozitionate in bataia soarelui. Se vor elimina toate fructele deformate, bolnave sau slab dezvoltate.
Intretinerea livezii se face diferentiat in functie de zona si de varsta plantatiei. In conditii de irigare, pe intervalul dintre randuri se pot cultiva plante legumicole sau arbusti fructiferi (tomate, ardei, vinete, ceapa, usturoi, cartofi, capsuni, etc). In zonele unde solul este afectat de erodare, intervalul dintre randuri se inierbeaza sau se foloseste pentru producere furajelor (fan, lucerna, etc.) . In zonele de stepa se mentine lucrat, pentru ca solul sa acumuleze cat mai multa apa. Terenul se poate erbicida, dar numai dupa 2-3 ani de la plantare.(Centurion, Agil, Fusilade Forte, Panterea, Leopard)
Din cauza instabilitatii climatice din ultimii ani, pericolul ingheturilor tarzii este din ce in ce mai mare;de cele mai multe ori ingheturile tarzii apar cand pomi sunt infloriti, determinand compromiterea productiei. Pentru a fi evitat acest lucru se poate apela la operatiunea numita fumigatie, care consta in arderea unor materiale usor de aprins, dar care produc o cantitate mare de fum (cauciucuri, paie, gunoi de grajd, rediduuri petroliere, turba, etc). Materialele se amplaseaza sub forma de gramezi, pentru un hectar sunt necesare 80-100 de gramezi; aceasta operatie tehnologica protejaza pomii de temperaturi de pana la -3 °C.
Irigarea este necesara in zonele cu deficit de precipitatii si in cazul livezilor intensive ; aceasta asigura productii mari si o buna dezvoltare a pomilor. Se recomada irigarea ori de cate ori este nevoie, pentru asigurarea unei cantitati suficiente de apa; cele mai bune rezultate se obtin prin udarea pe brazde si prin picurare, reducandu-se astfel, riscul de aparitiei a bolilor foliare. Se recomanda utilizarea de 400 m³/ha/ udare.
In vederea fertilizarii plantatiilor de prun se pot folosi ingrasaminte complexe de tip NPK in doze de 300-400 kg/ ha; in cazul plantatiilor tinere, ingrasamintele se administreaza la baza pomului.
Pomii reactioneaza bine la ingrasamintele foliare (Cropmax, Amalgerol, BlackJak, Terra-Sorb).
Sanatatea pomilor este foarte importanta , lucrarile de intretinere precum taierile, irigarea sau fertilizarea, pot creste rezistenta pomilor la boli si daunatori.
Livada se va mentine curata, se aduna frunzele sau ramurile cazute, ramurile pomilor se curata cu o perie aspra pentru a indeparta ouale daunatorilor, muchii si lichenii ; dupa care pomii pot fi varuiti. Varul asigura o usoara igienizare a pomilor si ajuta la pornirea mai tarzie in vegetatie primavara, in vederea protejarii mugurilor de eventuale ingheturi tarzii.
Pe timpul iernii, agentii patogeni ce ataca plantatiile pomicole ierneaza sub diferite forme pe scoarta pomilor ; pentru a distruge focarele de infectie din livada se vor aplica tratamente in timpul repausului vegetativ (iarna). Pot fi combatuti cu succes urmatorii daunatorii: inelarul, afidele, acarienii sau paduchii testosi. Tratamentele se vor aplica in ferestrele iernii, cand temperatura este mai mare de 5 °C. Pentru combaterea daunatorilor se pot aplica urmatoarele produse:Mospilan, Actara, Decis, Calypso, Fastac.
In cazul bolilor, primul tratament (dupa caderea frunzelor) se face cu produse pe baza de cupru; a doua stropire cu produse pe baza de cupru, se face primavara, la dezmugurit. Substantele se dizolva in apa si se pulverizeaza pe toata suprafata pomilor, de la baza pomului si pana la nivelul varfurilor ramurilor (Zeama Bordeleza, Champ, Funguran). Tratamentele se aplica in zile insorite, cu temperaturi peste 6-7° C, astfel incat solutia sa nu inghete pe plante; la 7-10 zile de la aplicarea tratamentelor cuprice, se face o stropire cu ulei horticol (150 ml la 10 l de apa)(Confidor Oil sauOvipron).
INFORMATII PRIVIND RECOLTAREA
Operatiunea se efectueaza la maturitatea de consum. Momentul optim de recoltare se manifesta printr-o serie de modificari la nivelul fructelor; ele se coloreaza, pulpa devine mai moale, gustul acru este inlocuit de cel dulce. Fructele nu au posibilitate de postmaturare, daca momentul de recoltare se intarzie, fructele nu se mai pot manipula. Recoltarea nu se face prin baterea ramurilor. Prin aplicarea acestei proceduri se rup o parte din ramurile de rod, care vor produce fructe anul urmator.
