AVERTIZARE VITA DE VIE

                Condițiile climatice din ultimele zile pot favoriza apariția și dezvoltarea bolilor: mană și făinare (tratament preventiv), care pot cauza pierderi importante la cultura de viță de vie.
Pentru prevenire și combatere se recomandă executarea tratamentului folosind unul din amestecurile de mai jos:
1. Mikal Flash = 0,3 + Topsin 70 WDG = 0,1%
sau
2. Profiler 71,1 WG = 0,25% + Topsin 70 WDG = 0,1%
sau
3. Acrobat MZ 69 WG = 0,2% + Flint Max 75 WG = 0,015% sau
4. Ridomil Gold MZ 68 WG 2,5 kg + Folicur Solo 250 EW 0,4 l/ha.
                    Perioada optimă de tratament este 19.06-23.06.2019

CIURUIREA FRUNZELOR

                   Aceasta este o boala cauzata de o ciuperca ce ataca pomii samburosi.Boala se manifesta in special in livezile neingrijite.Atacul este intens in anii ploiosi,cauzand caderea masiva a frunzelor.
                   Prezenta bolii poate fi observata pe frunze,pe lastarii tineri si pe fructe.
                   Pe frunze,atacul bolii se manifesta imediat dupa dezmugurit,la inceput sub forma unor pete de culori si dimensiuni diferite.Culoarea petelor si dimensiunile acestora difera in functie de specia atacata.
                   La piersic,nectarin si migdal petele au 2-5 mm diametru,sunt circulare si de culoare bruna,cu contur violet.La cais petele au diametru de 0,5-3 mm,de culoare roz-violet,cu contur brun rosiatic.La prun petele au diametrul de 0,3-2,5 mm,de culoare brun-cenusii,cu un contur mai inchis la culoare.La cires petele sunt mari,avand un diametru de 2-7 mm,circulare,de culoare brun-deschis,cu marginile mai inchise.
                    Pe masura ce boala avanseaza,petele se necrozeaza,tesutul afectat se desprinde si cade ,aparand astfel perforatiile care confera frunzelor aspect ciuruit.Daca atacul este foarte puternic perforatiile sunt mari si poate cauza desfrunzirea pomului.
                    In anii ploiosi boala se extinde si pe fructe dar si pe lastarii tineri.
                    Pe fructe boala se manifesta diferit,in functie de specie.
                    La piersic  si nectarin imbolnavirea se manifesta sub forma unor pete brune,izolate,circulare,cu secretii gomoase la suprafata.
                    La cires si visin boala se manifesta prin aparitia pe fructe a unor pete rosiatice,care se vor unii si vor acoperii portiuni mari de fruct.Sub pete tesutul va avea culoarea brun-inchis iar pulpa se va usca pana la sambure.
                     La cais atacul se manifesta atunci cand caisa este cat o aluna ,pana la parga.Atacul bolii se va distinge doar pe o parte a fructului,sub forma unor pete brune de 1-2 mm.Fructele tinere atacate de boala nu se vor mai dezvolta,ele vor ramane mici,cu forme neregulate.
                     Tratamentele chimice impotriva ciupercii care provoaca ciuruirea frunzelor se aplica iarna,primavara si vara.
                     Fungicidele care se pot aplica impotriva ciuruirii frunzelor pomilor samburosi sunt:
                           DITHANE M45 WP-0,2% – primul tratament se va aplica dupa inflorit si va fi repetat la doua saptamni pana la sfarsitul lunii mai.Se va aplica un tratament si dupa recoltarea fructelor si inca unul dupa 3-4 saptamani.
                           MERPAN 50 WP – 0,2% – timpul de asteptare de la ultimul tratament pana la recoltare este de 14 zile.
                           SCORE 250EC – 0,02 % – se vor aplica 2-3 tratamente pe sezon,in faza de dezmugurit-buton roz si dupa scuturarea petalelor.Timpul de asteptare de la ultimul tratament pana la recoltare este de 7 zile.

MUSCA USTUROIULUI

              Condiţiile climatice din ultima perioadă au favorizat apariţia dăunătorului/bolii: Musca usturoiului (Suillia lurida Meig.), dacă nu este ținută sub control poate să producă mari pagube acestor culturi.
Musca usturoiului (Suillia lurida Meig.) atacă diferite specii de plante din Fam. Liliaceae, dar produce mari pagube la culturile de ceapă și usturoi însămânțate în toamnă. Larvele se hrănesc cu frunza din mijloc din regiunea coletului, apoi pătrunde în tulpini și bulb. Plantele atacate stagnează în creştere,frunza centrală se răsuceşte, restul frunzelor se îngălbenesc şi se usucă. Bulbii putrezesc parţial sau total.
Pentru prevenirea și combaterea acestui dăunător se vor aplicarea a două tratamente chimice utilizând la alegere unul din următoarele insecticide:
1. NOVADIM PROGRESS 0,2% sau CALYPSO 480 SC 0,02% + ADJUVANT.
2. MOSPILAN 20 SP 0,25% + ADJUVANT.
Perioada optimă de tratament:
Tratamentul I –când usturoiul are 2-3 frunze formate.
Tratamentul II- la un interval de 8-12 zile de la cel anterior.
ATENŢIE! Usturoiul destinat pentru consum în stare verde se poate consuma doar la 18-20 zile de la ultimul tratament aplicat.

DE CE CRAPA CIRESELE?

 

Principala cauză a crăpării cireșelor o constituie precipitațiile abundente în perioada de coacere a fructelor. Cauza propriu-zisă este dată de staționarea îndelungată a picăturilor de ploaie pe pielița fructelor. Fructele absorb apa, iar tensiunea internă crește până la crăpare.
Dacă la o durată lungă a ploii se adaugă, pe un front de nebulozitate persistentă, un calm atmosferic, care să nu favorizeze scuturarea apei de pe fructe, fenomenul de crăpare poate să capete o amploare și mai mare.
Fenomenul de crăpare este mai intens dacă, pe fondul ploii, temperatura aerului este în jurul temperaturii de 20 grade Celsius.
În crăpăturile fructelor se instalează foarte ușor monilioza, cireșele devenind necomestibile.
Ca măsuri preventive, se pot practica irigările regulate a pomilor, cu cantități moderate de apă, pentru a evita șocurile hidrice. Totodată, nu se recomandă administrarea îngrășămintelor cu azot în faza de creștere intensivă a fructelor.
S-a observat faptul că în coroanele deschise, aerisite, care permit ventilarea și uscarea mai rapidă a fructelor după precipitații, cireșele crapă mai puțin.
Crăparea cireșelor este mai accentuată pe terenurile întreținute ca ogor negru și mai slabă pe cele înierbate, deoarece ierburile consumă din excesul de apă.
În literatura de specialitate se menționează că stropirea cireșelor cu sulfat de cupru, în faza datului în pârg, reduce amploarea crăpării.

SCHEMA TRATAMENT SAMBUROASE DECADA I-II MAI

DITHANE   20GR/10L
                  -rapan;
                  -monilioza fructelor;
                  -basicarea frunzelor de piersic;
                  -patarea rosie a frunzelor de prun;
                  -ciuruirea frunzelor de cais.
ACTARA 25WG   1,5 GR
                  -afide;
                  -viespea prunului;
                  -paduchele verde.
MOSPILAN 20SG  1,5GR
                  -paduchele de San Jose

https://pomfruct.ro/fitofarmacie/

MANA CEPEI

Vremea racoroasa si umeda favorizeaza aparitia si raspandirea uneia dintre cele mai pagubitoare boli ale cepei – Mana cepei . Mana la ceapa se manifesta pe frunze si pe tulpinile florifere prin aparitia unor pete galbene, concentrice in dreptul carora se observa un puf cenusiu-violaceu.
Frunzele si tijele plantelor atacate se inmoaie si se frang in dreptul zonei .In cazul unui atac puternic sunt afectati si bulbi, acestia raman mici iar in timpul depozitarii se inmoaie si putrezesc.
Transmiterea bolii de la un an la altul se face prin sporii ce raman in resturile vegetale si bulbii infectati. In vegetatie se raspandeste prin conidii. Boala apare in toate culturile de ceapa atunci cand vremea este ploiasa si rece si este foarte pagubitoare in special pentru culturile de seminceri de ceapa.
Mana la ceapa apare in general in lunile mai – iulie cand se intalnesc urmatoarele conditii: minimum 3-5 zile consecutive cu temperaturi de 10-12 °C, umiditate atmosferica, prezenta apei sub forma de picaturi pe frunza cel putin 12 ore pe zi, precipitatii ridicate, irigarea prin aspersiune.
Pentru prevenire si combatere se recomanda folosirea unuia dintre urmatoarele produse fungicide omologate:

• ALIETTE 80 WG (fosetil de Al) = 0,2% sau
• MERPAN 80 WDG (CAPTAN 80 WDG) (captan) = 0,15% sau
• CHAMP 77 WG (COPERMAN) (Cupru) = 0,3% sau
• FUNGURAN OH 50 WP (Cupru) =0,4% sau
• ORTIVA TOP (azoxistrobin+difenoconazol) = 0,1% sau
• RIDOMIL GOLD MZ 68 WG (metalaxil+mancozeb) = 0,25% sau
• ANTRACOL 70 PU (propineb) = 0,25% sau
• DITHANE NEOTEC 75 WG (mancozeb) = 0,2% sau
           Recomandari:
• La temperaturi de 25º C se intrerupe tratamentul.
• Ceapa nu se va recolta timp de 14 zile.
• Ceapa pentru stufat nu se trateaza.
           In solutia de stropit se poate adauga un insecticid cum ar fi: MAVRIK 2 F – 0,05% sau MOSPILAN 20 SG – 0,2 kg/ha sau NOVADIM PROGRESS – 0,20% sau FASTAC 10 EC – 0,02% etc. pentru prevenirea atacurilor mustei cepei si a tripsului tutunului .
In solutia de stropit se va adauga obligatoriu un adeziv care sa permita o aderenta mai buna la frunzele lucioase, dispersie corespunzatoare si care mareste rezistenta la spalare a suprafetelor tratate (ex.ARACET,SPRAYGARD, etc.).
Daca se intentioneaza administrarea unui erbicid, acesta se va aplica separat de produsele fungicide si insecticide mentionate si nu se va adauga adeziv in solutia de erbicidare.
Se va respecta intervalul de pauza dintre ultimul tratament si recoltarea cepei ca produs legumicol in functie de produsele utilizate.
                   https://pomfruct.ro/fitofarmacie/fungicide/
                   https://pomfruct.ro/fitofarmacie/insecticide/
                   https://pomfruct.ro/fitofarmacie/erbicide/

PLANTAREA ARBUSTILOR DE ZMEUR,MUR SI COACAZ TOAMNA

Luna noiembrie este perioada optima in care putem planta zmeurul, fie ca vorbim de suprafete mici pentru consum propriu sau mai mari. Operatiunea de plantare a zmeurului prin drajoni are loc toamna, dupa caderea frunzelor, in teren afanat si fertilizat.
Distantele de plantare sunt de 1,5 metri intre randuri si de 0,8 – 1 metru pe rand. Inainte de plantare drajonii se fasoneaza la 20-25 de cm lungime si se mocirlesc radacinile.Arbustii trebuie sa aiba un sistem radicular cat mai bogat.
Este momentul propice plantarii ramurelelor de zmeura cat acestea sunt inca in stare latenta.
In ceea ce priveste plantatiile de capsuni acum este momentul,daca acestea au o vechime de 3 ani,sa se reinoiasca cu noi stoloni.Arbustii de capsun imbatraniti pot sa retina boli si daunatori si isi pierd din vigoare si productivitate.
Tot in aceasta perioada se pot planta afin si coacaz pentru o diversitate atractiva a gradinii de fructe.Cu o inflorescenta frumoasa,fructe delicioase si un frunzis rosiatic toamna,acesti arbusti produc intens,constant.
Butaşii de coacaz pregătiţi se aşează în gropi sau rigole cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet. Se adaugă pământ şi se tasează bine în jurul plantei, după care se execută o copcă în care se toarnă 6-8 l de apă. După infiltrarea apei în sol, se execută un muşuroi până la mugurele terminal. Partea care se află deasupra solului şi care se muşuroieşte, trebuie să aibă 2-3 muguri pe lungimea butasului.

REGULI DE BAZA PENTRU PLANTAREA POMILOR FRUCTIFERI

          Perioada optima de plantare a pomilor fructiferi este toamna,incepand cu 20-25 octombrie si se poate prelungi pana in 20 noiembrie. Exista avantajul ca prinderea este sigura deoarece exista in sol umiditate suficienta. In perioada de iarna,ranile de pe radacini au timp suficient sa se cicatrizeze, emitand noi perisori absorbanti care permit reluarea vegetatiei primavara timpuriu.
In vederea plantarii de toamna trebuie efectuate o serie de lucrari absolut necesare, dupa care se executa plantarea propriu-zisa. De asemenea, trebuie stabilite dinainte speciile ce se planteaza in livada.
Stabilirea distantei dintre randuri si dintre pomi pe randuri se face pentru fiecare specie in parte,pe grupe de soiuri cu vigoare asemanatoare, tinandu-se cont si de portaltoiul utilizat.Acesta are importanta foarte mare asupra cresterii pomilor.
Distanta intre randuri nu trebuie sa fie mai mica de 3,5 – 4,5 m pentru a asigura spatiul de lumina necesar. Sunt foarte pretentiosi la acest factor caisii, piersicii, migdalii, ciresii si unele soiuri de mar si par. Pe solurile cu fertilitate naturala ridicata, distantele de plantare trebuie marite deoarece pomii cresc mai voluminosi.
Fasonarea radacinilor se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de 3-4 mm. Tinand cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase de schelet, acestea se lasa cat mai lungi daca nu sunt ranite, in caz contrar se fasoneaza deasupra ranii.
Mocirlirea radacinilor consta in scufundarea repetata a radacinilor pomilor intr-un amestec de pamant bine maruntit cu apa. Aceasta mocirla stimuleaza vindecarea ranilor si aparitia de noi radacini. Pomii se vor planta imediat dupa aceasta operatiune pentru ca mocirla sa nu se usuce pe radacini.
Pomii se aseaza in gropi astfel incat punctul de altoire sa ramana deasupra nivelului solului. Pe fundul gropii se face un musuroi din pamant maruntit pe care se aseaza radacinile pomului. Dupa ce s-a nivelat solul tras peste radacini, se taseaza foarte bine prin calcare insistenta. Se trage apoi tot pamantul in groapa pana la nivelul superior al acesteia si se calca din nou. Se adauga o galeata de apa apoi se mai calca o data si se face un musuroi larg in jurul trunchiului pentru a proteja radacinile de ger.
Daca nu sunt precipitatii,dupa 4-5 zile se revine si se mai uda o data cu circa 5l apa la un pom dupa care se taseaza insistent.

 

LUCRARI OBLIGATORII IN LIVADA IN LUNA OCTOMBRIE

            In aceasta perioada se vor taia lastarii care au rodit in timpul verii si se vor lasa lastarii verzi pentru recolta de anul viitor. 
Pomii de citrice se vor muta in casa,intr-un loc luminos,ferit de inghet,departe de ventilatoarele de aer rece sau radiatoare.Pentru citrice este recomandat sa se reduca udatul in perioada iernii,fara a lasa pamantul sa se usuce in totalitate.
Atunci cand se doreste plantarea afinului sau a coacazului trebuie stabilit daca solul este acid,in caz contrar se recomanda plantarea acestuia la ghiveci.Pentru plantarea acestuia se va utiliza compost cu un nivel ridicat de aciditate.
Toamna este anotimpul ideal pentru a planta pomii fructiferi.
In aceasta perioada se culeg si merele.Testarea merelor pentru a stabili ca sunt coapte se face astfel:marul se va ridica cu podul palmei si apoi se trage incet,daca fructul este copt ar trebui sa se desprinda foarte usor.
Fructele bolnave de pe ramuri sau de pe pamant trebuie inlaturate,sunt purtatoare de infectii care pot actiona si in anul urmator.
Trunchiul pomului de mar trebuie imbracat cu benzi de lipici special pentru a prinde omizile ce vor distruge frunzele in primavara.
Trebuie inlaturata plasa de protectie din jurul pomilor fructiferi pentru a permite pasarilor sa prinda parazitii.

PREGATIREA LIVEZII PENTRU IARNA

                    Toamna este un sezon ocupat pentru cei care au pomi fructiferi. Lucrarile de toamna din livada nu trebuie neglijate chiar daca nu sunt la fel de complexe ca cele din primavara.
Toamna este anotimpul ideal atât pentru a culege roadele, dar și pentru a trece în revistă toată livada și a planifica producția pentru anul următor. Datorita faptului că este perioada perfectă pentru plantarea unor puieți noi,trebuie evaluata starea fiecărui pom și pregătirea acestora pentru sezonul rece.
1. Tratamentul fitosanitar
Pentru a rămâne sănătoși,pomii trebuie stropiți cu substanțe bazate pe cupru sau pe ulei horticol,avand rol preventiv. Acestea îi vor proteja contra unor boli ca: rapănul, făinarea,bacterii, putregaiuri sau contra unor dăunători.
Tratamentele fitosanitare trebuie aplicate în mai multe etape de-a lungul anului.                         Ele trebuie efectuate în zilele calde,cu temperaturi peste 6-7 grade și cu condiții meteo favorabile (fără precipitații sau vânt puternic). Pe lângă protecția oferită față de boli și dăunători, substanțele fitosanitare cresc și rezistența pomilor la brume, geruri și îngheț, motiv pentru care tratamentul este obligatoriu în acest sezon.
Prevenirea îmbolnăvirilor este mult mai eficientă decât tratarea pomilor infectați.
2. Protejarea tulpinilor
Tulpinile pomilor fructiferi trebuie protejate atât față de temperaturile care încep să varieze brusc, cât și împotriva atacului rozătoarelor. În timpul iernii,șoarecii și iepurii rod coaja pomilor.Sunt atacati în special pomii tineri. Incălzirile și răcirile repetate provoacă și ele crăpături în scoarță,pot deveni foarte ușor cuiburi pentru agenți patogeni.O soluție pentru această problemă o reprezintă vopsirea tulpinilor cu un strat subțire de var. În cazul tulpinilor mai mici, ele pot fi învelite cu trestie sau carton.
3. Curățarea tuturor frunzelor căzute
Curățenia de toamnă este obligatorie și în livadă. Tratamentele fitosanitare nu se pot aplica decât în perioada de repaus vegetativ a pomilor fructiferi,atunci când nu mai este nici o frunză și nici un fruct putrezit.Coroanele pomilor nu sunt singurele care trebuie curățate,dăunătorii se pot ascunde și pe sol, printre frunzele căzute, printre crengi uscate,rupte și fructe putrezite.Este necesara debarasarea solului de resturi.
În cazul unor infecții,atât frunzele cât și orice alte rămășițe trebuie arse sau îngropate. Pomii uscați, neproductivi sau bolnavi trebuie inlaturati și ei.
Dacă pomii sunt sănătoși, resturile vor fi transformate în compost care se va adăuga ca fertilizator la rădăcină.Pământul din jurul pomilor trebuie săpat pentru ca acestia să își poată face rezerve suficiente de apă.Dacă toamna este secetoasă este indicat să fie udați suplimentar.
Pomii tineri din specii sensibile pot fi protejați complet, învelind toată coroana cu o folie de plastic, dublată de un strat protector de paie și frunze uscate.
4. Tăierile de rodire
Pe lângă îndepărtarea frunzelor și fructelor uscate, tăierea ramurilor este și ea foarte importantă. Tăierile au în vedere atât îndepărtarea ramurilor uscate sau bolnave, care reprezintă surse potențiale de agenți patogeni, cât și direcționarea coroanei. Pentru a preveni îndesirea prea mare se taie ramurile intercalate și cele îndreptate spre interior. Se pot alege ramurile care vor da rod în anul viitor, celelalte fiind eliminate.Coroana se va dezvolta controlat, bine proporționată, în așa fel încât ramurile să aibă parte de soare în mod cât mai egal.
Tăierile de rodire se fac și ele în perioada de repaus vegetal,între momentul căderii frunzelor și înmugurire, chiar și pe parcursul iernii, în zilele considerate “ferestre de căldură”. Cu toate acestea este de preferat ca tăierea să aibă loc pe perioada toamnei.Vremea imprevizibilă de primăvară poate îngreuna procesul,mai ales dacă se anunță ierni lungi și geroase.Dacă tăierea se face toamna,pomii vor putea distribui resursele de sevă doar spre ramurile selectate pentru a rodi în anul următor. Când taierea se realizeaza primăvara seva se distribuie către toată coroana, inclusiv către ramurile ce vor fi tăiate ulterior,cele rămase vor avea mai puțină vigoare pentru a da rod.
La pomii fructiferi de vară cu semințe (cireș, cais, vișin, piersic) tăierile se pot face și mai repede,sfârșitul lui august, dar numai după recoltă.
După tăiere toate rănile și zonele tăiate trebuie netezite bine și apoi acoperite cu mastic sau cu vopsea pe bază de ulei vegetal.