Pomul de altoit,sau portaltoiul,trebuie sa aiba varsta cuprinsa intre 3-5 ani pentru a obtine rezultate optime.Cu o saptamana inainte,pomul trebuie udat foarte bine,astfel incat coaja sa se poata desprinde cu usurinta.
Ramurile altoi se recolteaza de la pomul ale carui caractere urmeaza a fi transmise pomului altoit.Aceste ramuri trebuie sa fie crescute in anul curent si sa aiba grosimea unui creion.
Frunzele se inlatura de pe ramura,lasand o portiune de petiol de aproximativ 1 cm.Potriviti pentru altoire sunt ochii amplasati la mijlocul ramurii;cei de la varf sunt prea cruzi,iar cei de la baza sunt lemnificati.
Ramura pe care urmeaza sa se faca altoirea trebuie sa aiba o buna pozitie,sa fie sanatoasa,sa fie crescuta in anul in curs,sa nu fie mai batrana de 2 ani .Pentru altoit se poate utiliza un briceag de altoit, in lipsa acestuia se poate folosi orice alt briceag.
In locul unde urmeaza sa se faca altoirea se va face o incizie ,apoi se face una transversala , astfel incat sa rezulte un ”T”.Incizia realizata trebuie sa fie suficient de adanca pentru a penetra scoarta. Scoarta din partea superioara a taieturii longitudinale trebuie deschisa ca un buzunar.
Ochiul se recolteaza imediat de pe ramura altoi si se introduce in buzunarul creat.Introducerea mugurelui altoi se realizeaza tinandu-l de petiol,cu o miscare fina,dar exacta,de impingere la baza buzunarului.
Imediat dupa introducerea acestuia buzunarul se sigileaza,putandu-se folosi banda pentru sigilarea acestuia banda de izolat.Sigilarea trebuie sa fie stransa,pentru a fixa cat mai bine ochiul in ramura.Mugurele de la subsuoara petiolului nu trebuie acoperit cu banda.
Mugurele altoit trebuie umbrit,pentru aceasta tragandu-se ramuri.
Primavara inainte de pornirea in vegetatie legatura care fixeaza altoiul se desface.
Ramura se taie la 1-2cm deasupra ochiului altoi,pentru a directiona toata energia catre aceasta.Daca aceasta operatie nu se efectueaza,ochiul altoi se va dezvolta anemic sau chiar va pieri.Totodata nu se va permite cresterea de lastari vigurosi in zona altoiului.

           Pe langa inmultirea prin seminte exista diferite metode pentru a da nastere unor noi indivizi prin emiterea de radacini si muguri care, dupa separarea de planta mama, pot avea o viata independenta.

            Insamantarea se utilizeaza la plantele cultivate in camp, gradina sau spatii protejate, unde germinarea semintelor are loc cand conditiile pedoclimatice sunt corespunzatoare speciei care se cultiva, precum: temperatura optima de germinare, pregatirea patului germinativ, adancimea optima de semanat, densitatea optima de semanat, perioada de semanat, distanta intre randuri si intre plante pe rand, umiditatea solului, etc. Se recomanda semanatul pe rand, prin imprastiere sau la cuib in functie de specie. Se mai recomanda si semanatul in diferite recipiente pentru speciile care se planteaza si pentru cele decorative.

            Inmultirea prin drajoni se utilizeaza la plantele ornamentale si arbusti fructiferi pentru a da volum plantelor si a forma tufe bogate. Drajonii se aleg pe timpul verii, iar toamna este anotimpul ideal pentru sadirea plantelor. Desprinderea de plantele mama se face cu grija pentru a evita ruperea radacinilor tinere, bine dezvoltate, ce permit plantarea lor imediata. Arbustii de zmeur si mur produc drajoni primavara si se planteaza imediat in alte locuri (vor fructifica in anii urmatori).

            Inmultirea prin stoloni se utilizeaza pentru a obtine un numar foarte mare de plante. Separarea de planta mama se face cu foarfecele, taind ramura lunga si subtire. Dupa trecerea perioadei de fructificare, plantele mama produc soloni, ce pot fi separati. Pentru a facilita dezvoltarea sistemului de radacini este de preferat sa se realizeze plantarea lor in vase mici, in pamant de turba si pamant de telina si udate cu atentie. Dupa dezvoltarea sistemul radicular se vor planta in camp, la capsuni plantarea facandu-se din iulie si pana in noiembrie.

           Inmultirea prin bulbi se realizeaza prin plantarea bulbilor toamna si primvara.Dupa inflorirea bulbilor, acestia se scot din pamant si se pastreaza in hartie, la loc uscat si racoros.Bulbii care infloresc primavara se planteaza toamna, iar cei care infloresc vara se planteaza primavara.La speciile de apartament, bulbii e planteaza atunci cand a dat mugurele.

            Inmultirea prin divizarea tufelor se utilizeaza pentru plantele cultivate in ghivece. Pentru inmultire, se scutura planta pentru a elimina pamantul, se separa tulpinile si, cu ajutorul unui cutit ascutit, se separa tulpinile taind prin punctul de legatura dintre partea vegetativa si radacini. In gradina, tufele de mari dimensiuni se separa toamna, dupa caderea frunzelor, cu ajutorul unei cazmale cu care se sapa in jurul tufei pentru a ajunge la radacinile cele mai adanci si apoi se taie in interiorul tufei cu cazmaua si se desprinde noua planta apeland si la foarfeci si ferastrau pentru radacinile grase (noua planta se va pune in ghiveci pana la pornirea in vegetatie).

            Inmultirea prin butasii de frunze si petioli. In aceasta metoda de inmultire se utilizeaza frunzele unor specii de plante care au capacitatea de a emite noi plante la nivelul nervurilor. Speciile carora se poate aplica aceasta metoda de inmultire apartin grupului begoniilor, cu radacini fasciculate si multor plante suculente. Frunzele de begonii se intind cu partea inferioara pe substrat si sunt fixate cu scobitori. Apoi cu un bisturiu se fac mai multe incizii, aplicand taieri transversale pe nervuri. In punctele taiate, dupa aproximativ o luna, vor rasari plantute noi.

             Inmultirea prin butasii erbacei se realizeaza primavara, cand vegetatia este abundenta si temperatura este peste 10-12 grade C.Pentru inmultire se vor folosi tulpini tinere ierboase, iar perioada de inradacinare trebuie sa fie neaparat scurta, fiind utila acoperirea vasului cu o folie pentru a mentine constanta temperatura si umiditatea. Se folosesc butasi de varf, obtinuti din extremitatea cea mai tanara a plantei, iar perioada ideala de butasire este intre lunile aprilie si iulie, dar la plantele de apartament se pot face operatiuni de butasire pana toamna.

              Inmultirea prin butasii lemnosi si semi-lemnosi, la aceasta inmultire se utilizeaza butasi de ramuri de 1-2 ani de la arborii si arbustii din gradina si livada, procentul de prindere variind de la o specie la alta.

              Inmultirea prin marcotaj , se realizeaza din luna mai si pe parcursul intregii veri, prin introducerea in pamant a tulpinilor flexibile la speciile cu multi lastari. Dupa alegerea ramurii, se sapa o groapa cu cazmaua si se introduce in pamant partea de mijloc a tulpinii, curatata de frunze, cu cel putin 2-3 noduri, iar capatul lasat afara se leaga de arac.

               Inmultirea prin altoire , este tehnica cea mai simpla si mai rapida pentru a obtine fructele si florile dorite. O planta altoita este formata din doi indivizi, respectiv portaltoi si altoi, care in cele mai multe cazuri isi pastreaza caracteristicile particulare. Se utilizeaza ca altoi material lemnos, semilemnos sau ierbos, altoirea putandu-se realiza in orice perioada a anului, in zile fara vant, ploaie si destul de calde. Perioada ideala pentru altoirea in ochi este primavara (in ochi crescand) sau in luna septembrie (in ochi dormind). Perioada ideala pentru altoirea de vara-toamna (in scoarta) este sfarsitul verii cand scoarta altoiului cu un mugure vegetativ si portaltoiul se desprinde cu usurita. Alte tehnici de altoire sunt: altoirea cu mugur, altoirea falsa, altoirea in despicatura plina, altoirea in despicatura englezeasca, altoirea in despicatura, altoirea in despicatura laterala, altoirea in triunghi si altoirea in coroana.

               Mosmonul este un arbore exotic raspandit in Europa si Asia Mica, fiind cunoscut de greci si romani ,inca din antichitate. In tara noastra este raspndit ca pom fructifer, in special in zona Tulcea, dar el creste spontan si in zonele de deal si campie.

               Mosmonul , este un pom care prefera solurile profunde,reavene,afanate. Este un pom ce prezinta o buna rezistenta la ger si seceta ,prefera semiumbra. Acest pom este decorativ prin flori, frunze ,fructe,port.Florile sunt mari (3-4 cm diametru),albe,solitare, cu 5 petale.Infloreste in luna mai.

              Frunzele sunt cazatoare,verzi-inchis,pe spate pubescente,scurt petiolate,scurt acumulate. Fructul este comestibil,se prejinta sub forma unei drupe false,turtit globuloasa, de 2-3 cm diametru,cu sepale persistente.

              Fructul se inmoaie, devine comestibil la 3-4 saptamani de la recoltare si pastrare ; este ideal ca si fruct de iarna.

              Arborele ajunge la o inaltime de 5 metri si un diametru de 3-4 m.

              Inmultirea acestui arbore se poate face prin seminte,se seamana in al doilea an , in februarie; prin marcotaj , precum si prin altoire,primavara, pe portaltoi de paducel si gutui.

             Pentru a produce fructe , ciresul are nevoie de lumina , apa si minerale.Lumina este oferita de soare , apa provine din ploi sau din irigatii , iar mineralele sunt extrase din sol .Ciresul consuma mineralele din sol , concentratia acestora scazand constanta, motiv pentru care este necesara refacerea rezervelor , pentru a sustine productia.
Un cires tanar ( pana in 8 ani ) are nevoie ,pentru fiecare metru patrat al coronei de 3-4 kg de gunoi de grajd, bine fermentat , o data la 2-3 ani; iar anual cate 10-12g azot, 6-8g fosforsi 6-8g potasiu, substanta activa.
Un cires batran , are nevoi mult mai ridicate . Pentru a sustine efortul de rodire , un cires in varsta are nevoie , pentru fiecare metru patrat al coroanei de 4-5 kg de gunoi de grajd bine fermentat , o data la 2-3 ani si anual , cate 15gazot, 12g fosfor si 12 g potasiu , substanta activa..
Atat gunoiul de grajd cat si ingrasamintele cu fosfor si potasiu se vor incorpora in sol toamna , iar ingrasamintele pe baza de azot se vor administra primavara.