INFORMATII PRIVIND RUGINA LA MUR

                    Kuehneola uredinis ,rugina la mur, este o boala ce apare frecvent la culturile de mur.Boala este cauzata de prezenta ciupercii Kuehneola uredinis.
                    Boala apare in conditii de umiditate ridicata. Transmiterea bolii de la un an la altul se face prin tulpinile infestate cu teliospori ; iar o primavara umeda favorizeaza aparitia uredosporilor pe lastarii tineri , tulpini florifere si frunze.Toamna tarziu apar spori de rezistenta, teliospori.
                    Rugina murului este o boala care ataca tulpinile,frunzele ,nu ataca fructele.
Atacul ciupercii se manifesta sub forma unor puncte de rugina pe tulpini si pe spatele frunzelor, puncte de culoare galben-portocaliu. Atacul acestei ciuperci se deosebeste de celelalte tipuri de rugini la mur ,prin faptul ca aceasta nu ataca si partea superioara a frunzelor.
                    Rugina galbena a murului poate provoca defolierea prematura a a plantelor, conducand la o dezvoltare slaba a tulpinilor,rezistenta slaba la inghet si fructificare slaba.
                   Masurile de protectie care se pot lua sunt : taierea tulpinilor care au fructificat,imediat dupa recoltarea fructelor; aplicare de tratamente in perioada de repaus vegetativ; identificarea rapida a bolii si aplicarea fungicidelor specifice.

INFORMATII PRIVIND TAIERILE LA MURUL FARA SPINI

 
                 Taierile la murul fara spini se face primavara(martie-aprilie). Murul emite anual noi tulpini din zona coletului , iar in functie de conditiile ecologice de care dispune, numarul acestora variaza intre 2 si 5.
                 Tulpinile crescute din colet sunt viguroase si au o inaltime de 2,5m .Pe tulpinile de la baza , acre sunt viguroase apar noi lastari ; lastarii de mur traiesc 2 ani (in primul an cresc , in al doilea fructifica , dupa care se uscuca).
                 Taierea se realizeaza astfel :
                                 -de la baza se taie toate tulpinile de 2 ani care s-au uscat
                                 -tulpinile pornite din colet, care au 1 an, se scurteaza la inaltimea de 2-2,5 metri-de la sol , iar lastarii anticipati aflati pe acestia se scurteaza la 40-45cm.
                                 -se vor elimina tulpinile uscate sau slab dezvoltate
                 Tulpinile ramase in urma taierilor se vor lega pe spalier , sub forma de evantai.

 

INFORMATII PRIVIND TAIERILE DE FORMARE SI INTRETINERE LA COACAZ

                 
                  Coacazul poate fi condus sub forma de tufa sau de gard fructifer; el este un arbust fructifer de talie mica care care nevoie de taieri.Taierile la coacaz se realizeaza primavara devreme , inainte de umflarea mugurilor.
  1. Primele taieri sunt cele de formare a tufei(perioada acestora este de 4 ani):
                                                 -prima taiere se face primavara devreme si presupune scurtarea tulpinii la 3-4 de muguri bine evidentiati sau la 20-30cm.Din lastarii ce pornesc din zona coletului in anul 1 , se vor oprii doar 5 sau 6 , restl se vor suprima prin taieri in verde – din zona coletului.
                                                  -in anul 2 de la plantare , din cele 6 tulpini se vor taia doua, astfel incat in primavara anului 2 vom avea 4 tulpini formate.
                                                  -in primavara anului 3 , se vor mentine toate cele 4 tulpini (de anul 2) plus inca 5 tulpini anuale crescute in anul 2, restul tulpinilor anuale crescute in anul 2 se vor elimina.
                    Procedand astfel , la finalul anului 4 ,cat dureaza formarea tufei ,vom avea circa 20 de tulpini in tufa.
  1. Taierile de intretinere la coacaz sunt anuale si presupun :
                            -eliminarea din tufa a tulpinilor mai batrane de 5 ani;
                            -in locul ramurilor care se inlatura se vor pastra un numar egal de ramuri anuale provenite din zona coletului;
                            -se vor elimina tulpinile de vigoare slaba din zona coletului;
                            -tulpinile de pe sol fie se suprima , fie se taie deasupra unei ramuri anule;
                            -se vor suprima tulpinile rupte sau spintecate.
             Nu se va scurta varful ramurilor anuale , ele cresc doar rin mugurele terminal, acesta scurtare se face doar pentru scaderea numarului de fructe , efect nedorit.
             In cazul in care tufa nu are intre 16-20 de tulpini si nici nu pornesc noi tulpini din zona coletului , se va proceda la scurtarea a 3 sau 4 ramuri anuale la cep; aceasta scurtare se face numai pentru a stimula cresterea de noi tulpinidin zona cepului.

 

LUCRARI IN LIVADA VARA – TAIERILE IN VERDE

                       Ritmul livezii nu se opreste niciodata, iar pomii au nevoie constanta de atentie si ingrijire ; In timpul verii se efectueaza taierile in verde ale pomilor pentru a incuraja dezvoltarea corecta si pentru a fi atenti la sanatatea livezii.
                     Lucrarile de taiere au urmatoarele scopuri : mentin un echilibru intre crestere si rodire ; imbunatatesc si mentin calitatea recoltei ; prin taiere controlam formarea coroanei ; pastram coroana aerisita si luminata.
                        Vara in livada se efectueaza asa-numitele taierile in verde sau taierile de vara ; in anii favorabili, aceste lucrari pot incepe de la sfarsitul lunii mai, in general taierile pomilor fructiferi se efectueaza in iunie iulie.
                       La inceput este recomandat sa se rupa cu mana lastarii cu crestere incomoda; acestia sunt crescuti pe lemn vechi si daca se dezvolta pot afecta ramificatiile normale ale pomului. Lastarii care trebuie inlaturati manual nu trebuie sa depaseasca 15-20 cm; aceste lucrari sunt recomandate in special la samantoase si prun.
                       Lucrari mai ample de taiere la pomii fructiferi se desfasoara spre sfarsitul lui iunie si mai ales in iulie si august, cand ramificatiile scurte au deja formati mugurii terminali; in aceasta perioada se stabilizeaza productia de fructe, iar taierile care se efectueaza acum nu mai pot declansa reactii nedorite, cum ar fi aparitia lastarilor din cioturi sau sa se ridice in sus mladitele orizontale.
                      Taierea pentru iluminare este recomandata in cazul pomilor fructiferi care au o crestere puternica, dar o productie redusa. Aceste lucrari se efectueaza in iulie si mai ales in august si au ca scop potolirea cresterii mladitelor si cresterea productiei; se recomanda taierea crengilor intregi, chiar daca au fructe pe ele. In livezile de meri, pomicultorii cu experienta care procedeaza asa se asigura in acest fel ca pomii rodesc mai bine, au o mai buna simetrie, iar fructele sunt mai durabile.
                      Pentru ca „taierea de august” sa aiba succes ,este recomandat ca inaintea ei sa nu se fi efectuat alta taiere timp de cel putin un an si jumatate; taierea de vara se poate aplica samburoaselor timpurii dupa recoltare.
                      Taierea de reinnoire implica mentinerea unei anumite rotatii a lastarilor fructiferi in coroana; pomul are lastari schelet (crengi) pe care se gasesc lastarii fructiferi cu varsta de la  1 pana la 3 ani; lastarii care sunt dispensabili sunt taiati si se lasa butuci cu o lungime de 1-1,5 cm ; acesta taiere este folosita in livezile intensive de pomi pitici si in livezile de piersici.
                      Pentru ca productia obtinuta din livada sa fie optima iar fructele sanatoase se recomanda respecatarea unor operatiuni :
                            -se vor inlatura ramurile uscate, rupte sau ranite
                            -se cauta cu atentie si se elimina ramurile afectate de boli
                            -taietura trebuie facuta cat mai aproape de baza ramurii, fara a rani scoarta
                            -se vor inlatura ramurile care se intercaleaza sau se ating, precum si ramurile indreptate spre interiorul coroanei
                            -totdeauna se taie la o ramificatie, inlocuind lastarii batrani cu lastari mai tineri; trebuie avuta in vedere normarea mugurilor de rod.
                            -daca nu exista ramificatie (in special la taierile de formare) se taie oblic, deasupra unui mugure orientat spre exterior, fara a-l rani, dar nici prea departe de acesta ; daca rana are diametru mai mare de 2 cm se aplica mastic special (pe baza de ceara) pentru a preveni infectiile si a stimula vindecarea lor.

ARBUSTII FRUCTIFERI IARNA

                 In perioada de iarna trebuie asigurata protectia arbustilor fructiferi , o atentie deosebita li se va acorda murului, capsunului si afinului cu fructe mari.
                  In zonele cu temperaturi scazute si pe terenurile lipsite de zapada, acestia se protejeaza la baza tulpinii cu folie transparenta sau cu paie;  pentru o protectie mai buna lastarii murului se aduc la nivelul solului.
Plantele vesnic verzi, afinul cu fructe mari si afinul de padure, pierd (si iarna) apa prin frunze, aceasta neputand fi recuperata din solul inghetat, motiv pentru care exista pericolul deshidratarii si uscarii lor ; din aceasta cauza, pe terenurile expuse la soare se uda plantele atunci cand solul nu este inghetat.
In cazul in care se observa ruperea lastarilor de coacaz sub greutatea zapezii, este sigur ca acestia au fost atacati de larvele sfredelitorului tulpinii, formandu-se pe lungime lastarului o cavitate inchisa la culoare ; lastarii vatamati vor fi eliminati.
                   Mugurii coacazului, umflati si rotunjiti in mod neobisnuit semnaleaza prezenta daunatorului clestarul coacazului ; muguri afectati se vor elimina.
Pe terenurile acoperite de zapada, partile vizibile ale arbustilor fructiferi sunt foarte expuse si trebuie protejate de atacul iepurilor si caprioarelor.

INFORMATII PRIVIND PRINCIPALII DAUNATORI AI CAPSUNILOR

 

                 Nematodul capsunului (Aphelenchoides fragariae) – are 6-8 generatii pe an si ierneaza adult in interiorul plantelor afectate si in sol, migreaza prin picaturile de apa si ajunge in plante, traieste in interiorul plantelor afectate si se hraneste cu sucul celular; in urma atacului are loc ingrosarea si ramificarea lastarilor floriferi si reducerea cresterii frunzelor tinere. Florile si fructele atacate raman nedezvoltate sau chiar se deformeaza.
                  Metodele de combatere a acestui daunator sunt : cultivarea soiurilor rezistente; utilizarea materialului saditor sanatos; dezinfectarea solului cu Basamid.
                 Acarianul capsunului (Tarsonemus fragariae) – are 5-8 generatii pe an si ierneaza ca femela la baza rozetei de frunze. Primavara femelele se hranesc pe frunzele tinere iar apoi depun ponta pe frunze , dupa eclozare larvele colonizeaza organele plantei ; in urma atacului plantele sunt slabite si se pot usca in decursul a 1-2 ani.
                 Metodele de combatere a acestui daunator sunt : cultivarea soiurilor rezistente; utilizarea materialului saditor sanatos; tratamente chimice cu Nissorum 10 WP, Envidor 240 SC, Milbeknock, Vertimec 1.8 EC.
                Gargarita neagra a capsunului (Anthonomus rubi) – are o generatie pe an si ierneaza sub frunze sau in stratul superficial al solului. Primavara adultii se hranesc cu mugurii vegetivi si floriferi, apoi cu frunzele tinere si bobocii florali; femelele depun ponta in bobocii florali iar larvele consuma interiorul acestora. Adultii dorminzi produc cele mai mari pagube.
                 Metodele de combatere a acestui daunator sunt : strangerea frunzelor uscate din plantatie; tratamente chimice cu: Decis Mega, Karate Zeon, Actara, Fastac, Reldan.
                Tripsi – sunt insecte de mici dimensiuni, greu vizibile cu ochiul liber, ce ataca un numar foarte mare de plante de cultura sau pomi fructiferi. Aceastia colonizeaza varfurile de creste, florile, frunzele, determinand avortarea florilor si stagnarea din crestere a pomilor.
                 Metodele de combatere sunt: tratamente cu Actara 25 WG, Mavrik 2 F, Karate Zeon 50 CS, Decis Mega 50 EW; utilizarea capcanelor atractante.
                Afidele – sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta , cresc pe flora sponta iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate ; se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei; in caz de atac sever, determina scaderea rezistentei pomului fata de boli.
                 Metoda de combatere a afidelor este aplicarea de tratamente cu Decis Mega 50 EC , Confidor Energy , Mospilan 20 SG, Actara 25 WG.
                Scuipatul cucului (Philaenus spumarius). Insectele colonizeaza plantele si se hranesc cu sucul celular, nimfele secreta o substanta cu aspectul unei spune, care protejeaza larvele in timpul dezvoltarii; in urma atacului frunzele raman mici, iar planta nu se mai dezvolta normal.
                 Metoda de combatere conasta in aplicarea de tratamente chimice cu: Mospilan, Confidor Energy, Decis Mega, Actara, Karate Zeon.
                Limaxul cenusiu (Deroceras agreste) – este o specie polifaga ce ataca numeroase specii de flori, vita de vie, etc. ; produce pagube mari in perioadele umede , perforeaza frunzele distrugand aparatul foliar al plantei.
                 Metoda de combatere consta in aplicarea de tratamente chimice cu Optimol sau Agrosan.

 

INFORMATII PRIVIND PRINCIPALELE BOLI ALE CAPSUNILOR

VIROZE:
            Patarea inelara Strawberry latent ringspot virus – este un virus care ataca mai multe specii de plante lemnoase si erbacee. Plantele atacate prezinta o stagnare din crestere si prezinta pete de culoare galbena pe frunze , virusul este usor de recunoscut deoarece apare in vetre. Boala este transmisa prin nematozi si prin materiarul saditor infectat.
             Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei viroze sunt : utlizarea de materila saditor sanatos , dezinfectarea solului ( Basamid, Nemasol).
             Marmorarea frunzelor produsa de Strawberry mottle virus – este o boala care se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete de decolorare dispuse de-a lungul nervurilor; nervurile se decoloreaza, iar frunzele se rasucesc. Virusil este transmis de catre afide.
             Masuri care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti; aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide.
MICOPLASMOZE:
               Virescenta capsunilor (Strawberry mycoplasma)- este o boala care se manifesta prin inverzirea petalelor, elementele florale se transforma in formatiuni asemanatoare frunzelor. Frunzele tinere au aspect clorotic, sunt slab dezvoltate si rasucite spre partea superioara , fructele se pot transforma in organe vegetative ; plantele atacate se usuca prematur. Boala traieste pe buruieni (volbura, cuscuta) si este transmisa de cateva specii de cicade.
                Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt: verificarea materialului saditor inainte de plantare; aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte.
BACTERIOZE:
                Arsura bacteriana produsa de Xantomonas fragariae – se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete unghiulare, brun-negricioase, deliminate de nervuri; petele cresc si se pot unii, distrugand intreaga suprafata a frunzelor. Pe vreme umeda la suprafata petelor se formeaza un strat vascos, ce reprezinta exudatul bacterian. Tesuturile atacate sunt distruse, se desprind de planta, iar frunzele capata un aspect ciuruit. Bacterioza rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului si este transmisa prin exudatul bacterian.
                Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei bacterioze sunt :
strangerea si arderea resturilor vegetale de suprafata solului; aplicarea de tratamente chimice cu: Champ 77 WG, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Copernico Hi-Bio, Zeama Bordeleza.
MICOZE:
                  Patarea alba a frunzelor produsa de Mycosphaerella fragariae – se manifesta prin aparitia  pe frunze a unor pete mici, de culoare alb-cenusiu, marginite de o bordura purpurie; la suprafata petelor apare un puf albcios ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Tesuturile atacate se necrozeaza, iar frunzele se deformeaza; boala apare frecvent in plantatiile neingrijite.
                  Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt: cultivarea soiurilor rezistente; eliminarea frunzelor batrane si bolnave; aplicarea de tratamente chimice cu: Score 250 EC, Cidely Top, Ortiva Top, Bravo 500 SC, Antracol 70 WP, Polyram DF, Folpan 80 WDG, Captan 80 WDG.
                Fainarea produsa de Sphaerotheca alchemillae – este o ciuperca care ataca toate organele aeriene ale plantei, pe organele atacate se dezvolta o pasla alba ce devine prafoasa dupa aparitia fructificatiilor ciupercii. Frunzele si fructele atacate raman mici si se deformeaza ; fructele isi pierd aspectul comercial, iar planta este slabita.
                Masuri care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei ciuperci sunt:evitarea irigarii prin aspersiune; eliminarea frunzelor si fructelor atacate din cultura; tratamente chimice cu: Thiovit Jet 80 WG, Kumulus DF, Ortiva 250 SC, Topas 100 EC, Karathane M 33 CE.
                 Putregaiul cenusiu produs de Botrytis cinerea – este o ciuperca care isi face aparitia pe fruzele de la baza plantei, daca umiditatea isi mentine valoarea ridicata poate trece pe fructe si inflorescente. Organele atacate se acopera cu un mucegai cenusiu si putrezesc, boala se dezvolta rapida si poate distruge fructele plantei, dar se poate extinde si la plantele vecine.
                Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei ciuperci sunt:eliminare plantelor atacate din cultura; cultivarea soiurilor rezistente;tratamente chimice cu: Bravo 500 SC, Ortiva 250 SC, Rovral 500 SC, Teldor 500 SC, Switch 62.5 WG.
                Mana coletului si a fructelor produsa de Phytophthora cactorum-  este o ciuperca care ataca toate organele plantei, simptomele evidente se manifesta pe organele aeriene ; fructele verzi se intaresc, iar cele ajunse la maturitate capata o culoare roz si au un gust amar. In conditii de umiditate ridicata, temperaturi ridicate si lipsa ventilatiei pe suprafata fructelor apare un puf albicios, ce reprezinta fructificatiile ciupercii.
              Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei ciuperci sunt: eliminarea plantelor afectate din cultura; tratamente chimice cu: Topsin, Ridomil, Merpan, Previcur, Aliette.
              Patarea purpurie produsa de Diplocarpon earliana – se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete circulare, mici, izolate sau unite, de culoare rosie-violacee. Boala evolueaza iar tesuturile atacate se necrozeaza si devin cenusii ; in urma atacului capacitatea de fotosinteza este redusa, iar productiile sunt slabe. Aceasta boala se poate confunda cu patarea alba.
              Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt :cultivarea soiurilor rezistente; eliminarea frunzelor batrane si bolnave;tratamente chimice cu: Bravo 500 SC, Antracol 70 WP, Polyram DF, Folpan 80 WDG, Captan 80 WDG.
              Putregaiul apos produs de Rhizopus stolonifer- este o boala care poate ataca fructele dupa recoltare, in timpul transportului sau depozitarii. La suprafata fructelor apare un mucegai insotit de formatiuni circulare de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii ; boala se raspandeste rapid si poate distruge cantitati insemnate de fructe.
              Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt :se vor folosi ambalaje curate, dezinfectate; se va asigura ventilatia aerului in depozite; pe timpul transportului si depozitatii temperatura se va mentine la valori scazute.
              Patarea bruna produsa de Dentrophoma obscurans (marssonina fragariae) – atacul se manifesta din primavara pana toamna pe toate organele aeriene, simptomele fiind mai frecvente pe frunze ; boala se manifesta sub forma unor pete brune-purpurii, cu o forma neregulata ,cu timpul petele se maresc si devin brune ; in urma atacului, frunzele se usuca si cad inainte de vreme.
                 Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : cultivarea de soiuri si hibrizi sanatosi; evitarea irigarii excesive; arderea frunzelor afectate; tratamente chimice cu Bravo 500 SC, Antracol 70 WP, Polyram DF, Folpan 80 WDG, Captan 80 WDG.
                  Vestejirea plantelor produsa de Verticillium dahliae – primele simptome sunt reprezentate de ofilirea frunzelor bazale, treptat ofilirea se extinde si cuprinde intreaga planta.
                   Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt :
tratamente chimice aplicate la sol cu Topsin 70 WDG si Topsin 500 SC ; se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva).

 

INFORMATII PRIVIND PLANTAREA DE TOAMNA A CAPSUNILOR

 

                Cu unele exceptii stolonii de căpșun se pot planta de-a lungul întregului sezon de vegetație, începând din primăvară (martie-aprilie) până toamna în luna octombrie; fiecare sezon de plantare are avantajele și dezavantajele lui.
            Avantajele si dezavantajele plantarii de toamna a capsunilor.
                 Perioada optima pentru înființarea unei plantații de căpșun toamna este în luna septembrie și în primele două săptămâni din octombrie ; unii cultivatorii forțează să planteze mai târziu, mai ales după porumb și legume târzii. In cazul în care gerurile de toamnă apar mai devreme există riscul ca plantele să nu fie bine înrădăcinate si să apară fenomenul descălțării, iar în iernile geroase o parte din plante să înghețe; dacă plantarea s-a făcut până la data de 10-15 octombrie, există timp suficient pentru ca plantele să se înrădăcineze și să ierneze corespunzător.
                 Plantarea de toamnă se face numai cu plante proaspete, nu se va folosi material biologic frigo deoarece acesta este păstrat timp de 8-10 luni în camere frigo, iar amidonul prezent în plantă începe să se degradeze, calitatea plantelor fiind foarte slabă.
Toamna volumul lucrărilor în fermă, mai ales în legumicultură, este mult mai redus, vremea este mai caldă și căpșunul se poate planta fără presiunea altor lucrări agricole.
                 Plantele puse în pământ toamna folosesc mult mai bine precipitațiile acumulate în timpul iernii, iar primăvară pornesc în vegetație mult mai repede, odată cu încălzirea vremii. Dacă avem o toamnă lungă, există și avantajul ca în anul următor, în intervalul mai – iunie, să se obțină o producție de fructe de 150-200 grame/plantă.
                 In cazul in care terenul nu este bine pregatit nu este recomandat sa se infiinteze cultura de capsuni toamna .
                 Inainte de plantare trebuie sa se efectueze unele lucrari principale : fertilizare organica cu gunoi de grajd , bine fermentat ; sa se realizeze o aratura a solului la o adancime de 28-32cm , in functie de stratul fertil al solului ; sa se efectueze frezarea terenului. In situatia in care nu dispunem de gunoi de grajd , se va efectua o fertilizare moderată cu îngrășăminte complexe de tipul 15-15-15 sau un îngrășământ în care să predomine fosforul și potasiul ; in aceasta perioada nu se aplica ingrasaminte cu azot.
                 Dacă plantația se protejează cu folie de mulcire preperforata, mai întâi se face modelarea terenului, se poziționează banda de picurare și apoi se acoperă cu folia neagră de mulci ; dacă se foloseste mulciul de paie, plantarea se face la distanța de 85-90 cm între rânduri și la 25-30 cm între plante pe rând.
                 Plantarea in solarii este recomandata să se facă până la sfârșitul lunii septembrie, pentru a putea obține o producție cât mai mare în primăvara următoare ; dacă în câmp se plantează în jur de 4 plante/mp, în solarii se cultivă circa 6-7 plante/mp în cazul culturilor care se mențin numai un sezon.
                 Căpșunul are o bună plasticitate ecologică și poate fi plantat într-un areal geografic divers și extins, de la câmpie și până la munte; este important ca solul să nu fie prea argilos, să nu băltească apa, să nu fie puternic alcalin sau puternic acid ; plantația se amplasează pe un teren plan pe care exista o sursă de apă.

INFORMATII PRIVIND PRINCIPALELE BOLI ALE COACAZULUI

 

                   VIROZE :

               Ingalbenirea coacazului – este o viroza a carei simptome se manifesta pe frunzele pozitionate la mijlocul ramurilor , frunzele se ingalbenesc partial si se usuca. In caz de atac sever nervurile devin galbene , transmiterea virusului se face prin altoire, butasire si marcotaj.

                Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei viroze sunt : dezinfectarea uneltelor care se folosesc la butasire , altoire si marcotaj ; folosirea de material genetic sanatos .
                     MICOZE :
                 Fainarea americana produsa de ciuperca Sphaerotheca mors-uvae si Fainarea europeana produsa de Microsphaera grossulariae – sunt ciuperci ataca frunzele, fructele si lastarii tineri ; pe suprafata acestor organe apare o pasla alba miceliana. Frunzele atacate raman mici, se usuca si cad ; pe lastari apar pete albe cu aspect prafos, ce se brunifica ; ca efect al atacului mugurii de rod nu se diferentiaza, iar productia scade. Fructele tinere se zbarcesc, se innegresc, iar cele mature crapa si putrezesc.
                Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei ciuperci sunt : cultivarea de soiuri rezistente ; taierea si arderea lastarilor afectati ; aplicarea de tratamente chimice cu : Thiovit Jet, Folicur Solo, Falcon, Topas, Kumulus .
                Antracnoza coacazului  – este cea mai periculoasa boala ce ataca plantatiile de coacaz ; aparitia bolii este favorizata de umiditate atmosferica ridicata. Ciuperca ataca lastarii, fructele si pendunculul florilor ; cele mai mari pagube le produce frunzelor , ele prezinta pete mici, circulare sau neregulate, de culoare brun-rosiatica. Boala evolueaza, iar in mijlocul petelor apar punctisoare de culoare bruna-ruginie, ce reprezinta fructificatiile ciupercii ; frunzele atacate se ingalbenesc, se brunifica si cad prematur, iar capacitatea de fotosinteza este redusa, productiile scazand considerabil.
                Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : cultivarea de soiuri rezistente ; arderea organelor atacate ; aplicarea de tratamente chimice cu : Topsin, Bumper , Bravo, Score, Topas .
                Rugina –  este cea mai frecventa forma de atac , se manifesta pe frunze ; pe fata superioara a acestora apar pete galbene de decolorare , pe fata inferioara ciuperca formeaza pustule circulare de culoare bruna. Boala evolueaza, ciuperca formeaza spori de culoare galbena prezenti pe fata inferioara a frunzelor , iar acestea se usuca si cad ; fructele nu se matureaza normal.
                 Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei ciuperci sunt : cultivarea de soiuri rezistente si aplicarea de tratamente chimice cu : Topas 100 EC, Score 250 EC, Falcon 460 EC , Bravo 500 SC.
               Patarea cenusie – se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici, circulare, de culoare bruna ; cand boala evolueza petele devin cenusii, iar la suprafata lor apar punctisoare negre, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Transmiterea bolii se face prin sporii ce ierneaza pe frunzele de la suprafata solului.
                Masurile ce se pot lua pentru prevenirea si combaterea acesteia sunt : cultivarea de soiuri rezistente si aplicarea de tratamente chimice cu : Topas, Topsin, Bumper , Bravo, Score .

 

INFORMATII PRIVIND CASTANUL

The new chestnut, named after Dr. Dunstan, is a cross between American and Chinese chestnuts and has been blight free for over 30 years!

 

                  Castanul este o specie mediteraneana , raspandita in Peninsula Balcanica ; in tara noastra castanul este intalnit in zonele cu un climat mai balnd , cu influenta mediteraneana. In tara noastra exista plantatii stravechi de castan comestibil in Oltenia (Tismana) si in Transilvania ( Baia Mare ).
                  In ceia ce priveste cresterea , castanul prefera solurile reavene , permeabile , afanate, aerisite ; castanul nu suporta terenurile cu un continut ridicat de carbonati , crgiloase , compacte . Castanul este o specie rezistenta la seceta si inghet  ; este o specie ce adora lumina , dar suporta si semiumbra.
                 Referitor la fructificatie , fructifica la 10-20 de ani ( plantele obtinute din samanta )si mai devreme la plantele altoite. Castanul este o specie care rezista bine la poluarea industriala , longevitatea acestei specii este de 1000 de ani .
                Castanul este o specie decorativa perin flori , fructe , forma si aspectul frunzisului , port. Florile castanului sunt sub forma de matisori , femele si masculi ; perioada de inflorire este cuprinsa in intervalul iunie – iulie.
                 Fructul castanului comestibil este descris ca fiind o achena globuloasa , la varf prezinta un rest de stigmata cu un diametru de 2-3 cm ; castanele stau inchise cate 1-3 intr-o cupa fructifera , ghimpata , ce se desface in 4 valve . Fructele sunt cazatoare , verzi , pe margini prezinta dinti ascutiti , iar lungimea frunzei este de 8-12 cm .
                Fructele ”castanele comestibile ” au un continut ridicat de : amidon, glucoza, zaharoza, vitamine si dextrina. Fructele se folosesc in alimentatia umana prin prelucrare : coacere , prajire , fierbere, folosindu-se la numeroase preparate culinare (tort, budinca , inghetata) ; fructele se folosesc si in industria alimentara , prin extragerea de : alcool , faina de castane , ulei si zahar.
                Castanul se utilizeaza ca arbore decorativ , plantat solitar sau in grupuri ; arborele are o inaltime de 15-30 metrii , iar diametrul de 10-20 metrii.
                In tara noastra s-au obtinut numeroase soiuri cu importanta pomicola : Polovraci ( cu fruct foarte mare , bogat in zahar ) si Tismana ( cu fructe turtise si puternic aromate ) .
                Inmultirea castanului se face prin : seminte , semanate imediat dupa recoltare (daca semanatul se face primavara semintele trebuie stratificate ) ; prin marcotaj , rezultate bune se obtin prin marcotajul prin musuroire ; prin altoire , pe portaltoi de cer , stejar , tufan.