Toate articolele din categoria: Pomi Fructiferi

PRINCIPALII DAUNATORI AI CIRESULUI

Publicat pe de
Răspunde
 
                          Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella) – aceasta specie ataca si ciresul, dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara ele parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii; in lastarii tineri larvele rod orificii de patrundere; femelele noi aparute depun ponta pe mugurii, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere unde sapa galerii adanci.
                           Metodele de combatere a moliei sunt : taierea si distrugerea ramurilor (lastarilor) afectati ; aplicarea de tratamente chimice cu : Decis Mega EW 50, Karate Zeon 50 CS, Calypso 480 SC, Mospilan 20 SG, Laser 240 SC.
                          Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana) – este o specie polifaga ce ataca in jur de 47 de specii de plante erbacee si lemnoase;  larvele rod in primavara mugurii, inflorescentele si frunzele, ele patrund in fructe unde sapa galerii superficiale iar ranile realizate sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.
                            Metoda de combatere a acesteia consta in aplicarea de tratamente chimice cu : Nurelle D, Affirm, Bactospeine, Affirm.
                          Molia orientala a fructelor (Cydia molesta) – are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei  ; aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii atacata lastarii si se hranesc cu interiorul acestora, producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor,ele patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui, fructele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza in condiile din Romania in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.
                             Metodele de combatere a acesteia sunt : folosirea de capcane de atragere ; taierea si distrugere fructelor si a lastarilor afectati ; aplicarea de tratamente chimice in perioada de zbor masiv cu :  Affirm, Karate Zeon 50 CS, Decis Mega EW 50, Calypso 480 SC, Coragen 20 SC .
                           Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea) – este o specie polifaga care ataca o serie de arbori si pomi fructiferi; are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor; larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Pentru a detecta prezenta acestui daunator pomii se vor examina foarte bine.
                             Masurile care se vor lua pentru combaterea acestui fluture sunt : se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larvele ; se vor aplica traqtamente chimice cu :  Karate Zeon, Fastac Active, Laser 240 SC, Calypso 480 SC, Affirm.
                            Paduchele san Jose (Quadraspidiorus perniciosus) – este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante; prezinta 1-3 generatii pe an si ieneaza in stadiul de lava pe scoarta specilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda; in situatia unui atac masiv scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii, ei stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.
                             Masurile care se pot lua pentru combaterea acestuia sunt : ramurile se vor curata cu o perie aspra ; in perioada de repaus vegetativ se vor aplica tratamentele specifice ; se vor aplca tratamente chimice cu : Nuprid AL 200 SC, Actara, Calypso, Faster 10 CE, Movento 100 SC .
                           Paduchele testos (Sphaerolecanium prunastri) – este o sepecie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie, etc. ; dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe scoarta ramurilor atacate. Adultii si larvele colonizea ramurile si frunzele producand necrozarea tesuturilor; acestia pot ataca si frunzele producand deformarea si caderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejectiile sale dulci, ce favorizeaza aparitia unor ciuperci fito-patogene.
                             Metodele de combatere a acestuia sunt : curatarea ramurilor cu o perie aspra ; aplicarea unor tratamente chimice cu : Mospilan 20 SG, Nuprid AL 200 SC, Decis Mega EW 50, Calypso 480 SC, Faster 10 CE .
                            Cicada melifera (Metcalfa pruinosa) – este o specie polifaga ce ataca vita de vie, arborii si arbustii ornamentali si pomi fructiferi ; dezvolta o generatie pe an si ierneaza in stadiu de ou in ramurile plantelor atacate. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al plantelor atacate impiedicand cresterea acestora si raspandind numeroase viroze. Combaterea acestei specii este foarte dificila datorita stratului de ceara ce acopera corpul insectelor, motiv pentu care atacul poate fi confundata destul de usor cu paduchele lanos (Erisoma lanigerum).
                            Metoda de combatere a acesteia este apliocarea de tratamente chimice cu : Mospilan 20 SG, Faster 10 CE, Confidor Energy, Actara 25 WG, Actellic 50 EC .
                          Cicada Gheboasa (Cerasa bubalus). Este o specie ce produce daune indirect pomilor fructiferi. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca ou in crapaturile de pe scoarta pomilor. Aceasta cicada se hraneste cu sucul celular al plantelor ierboase (trifoi, lucerna, etc). Femelele depun ponta pe ramurile pomilor, intr-o incizie facuta cu ovipozitorul. Scoarta crapa in zona afectata, iar ciculatia sevei este oprita. Ramurile atacate nu mai fructifica normal, iar la atacuri puternice se usuca. De asemenea, ranile produse reprezinta porti de intrare pentru agentii fito-patogeni. Pagubele cele mai mari se inregistreaza in cazul puietilor, care in urma atacului se usuca.
                            Metoda de combatere a acestei insecte este dificila si presupune aplicarea unor metode de prevenire : se va controla atent materialul saditor ; ramurile se vor curata cu o perie aspra ; se vor taia si se vor arde ramurile afectate ; se vor distruge plantele ierboase din livada ; in perioada de repaus vegetativ se vor aplica tratamente chimice cu : Confidor Oil.
                           Cariul scoartei (Scolytus rugulosus) – este un daunator polifag care ataca numeroase specii , este prezent in livezile imbatranite. Larvele si adultii traiesc intre spatiul dintre scoarta si lemn , se hranesc cu vasele liberiene ; adultii rod galerii aflate in lungul tulpinii si a ramurilor , iar larvele rod gauri in lemn . Daca atacurile sunt puternice si repetate pomii se vor usca .
                           Combaterea acestuia se face prin : arderea pomilor si a ramuriloe afectate ; se va efectua verificarea materialului de plantata ; se vor strange toate resturile din livada ; se vor efectua tratamentele corespunzatoare in perioada de repaus vegetativ ; se vor aplica tratamente chimice cu Reldan 22 EC , Pyrinex Quick .
                           Viermele prunelor (Cydia funebrana) – este o specie care ataca pomii fructiferi samburosi ; dezvolta doua generatii pe an si ierneaza intr-un cocon sub coaja copacilor sau in diferite locuri ferite . Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa si samburii , fructele stagneaza din crestere si cad ; larvele isi contiunua hranirea si din fructele cazute , dupa care ies din fruct si isi cauta locul de iernat .
                           Combaterea acestuia se face prin aplicarea unor tratamente chimice cu : Laser 240 SC ; Karate Zeon 50 CS ; Faster 10 CE ; Affirm ; Decis Mega EW 50 .
                           Musca ciresului(Rhagotelis cerasi) – este o specie periculoasa care poate produce pagube si dupa recoltare ; fructele atacate capata o culoare deschisa si putrezesc . Aceasta specie dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului ; adultii apar dupa 15 mai si zboara aproximativ 30de zile.
                          Combaterea acestei se face prin aplicarea unor tratamente chimice la aparitia adultilor ( 15mai – 15iunie ) la intervale de 10 zile , cu unul din urmatoarele produse : Laser 240 SC ; Decis Mega EW 50 ; Affirm ; Calypso 480 SC ; Novadim Progress .
                          Omida paroasa(Hypantria cunea ) – este o specie polifaga care ataca pomii ornamentali dar si speciile de pomi fructiferi  ; are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului . Aceasta omida deterimina deflorirea pomilor , ducand astfel la scaderea productiei de fructe . Omizile se aseaza pe partea  inferioara a frunzelor si incep sa le consume , ele tes un cuib in interiorul carora se hranesc.
                         Combaterea acesteia se face prin aplicarea unor tratamente chimice cu : Faster 10 CE ; Kaiso Sorbie ; Affrim; Novadim Progress ; Laser 240 SC.
                         Paduchele negru al ciresului (Myzus cerasi) – este o specie periculoasa care ataca agresiv , afectand cresterea si fructificarea acestuia . Aceasta specie are mai multe generatii pe an si ierneaza ca ou . Atacul acestei specii se produce primavara , atunci cand adultii colonizeaza frunzelesi varfurile de crestere. Paduchii se hranesc cu sucul celular al pomului producand cresteri mici , nediferentierea mugurilor de rod si transmit diferite boli.
                         Combaterea acestui paduche se face prin aplicarea unor tratamente chimice cu : Mospilan 20 SG ; Actara ; Decis Mega ; Confidor Energy ; Nuprin AL 200 Sc.

 

INFORMATII PRIVIND PLANTAREA SI INGRIJIREA PIERSICULUI

Publicat pe de
Răspunde
                            Piersicul (Prunus persica) este un pom fructifer originar din China, de vigoare mica, putand atinge maxim 8 metri inaltime. Piersicul iubeste caldura, fiind afectat de ingheturile tarzii ; in ciuda acestui fapt productia este constanta timp de 10-15 ani. Frunzele au o forma lanciolata,florile sunt mici, solitare, de culoare variata (roz-alb); fructul este o drupa globuloasa cu o pulpa fina, aromata si suculenta. Piersicile au o valoare alimentara ridicata, fiind recomandate in alimentatia bolnavilor de ficat sau de rinichi, copiilor anemici sau a persoanelor aflate in convalescenta; ele contin: zaharuri, proteine, vitamine ( B1, B2, B6, A, E), potasiu, fosfor, calciu, sodiu, zinc, fier, cupru.
                                 Informatii privind cresterea si fructificarea .
                          Piersicul formeaza un sistem radicular foarte bogat, majoritatea radacinilor se gasesc la 50-80 cm adancime; indiferent de densitatea de plantare radacinile pomilor nu se intrepatrund. Partea aeriana a piersicului creste rapid in primii ani de vegetatie, emite 2-3 serii de lastari care aglomereaza coroana; dupa intrarea pe rod intensitatea cresterilor vegetative scade. Piersicul fructifica bine la 2-3 ani de la plantare, fiind o specie precoce; fructifica anual, fara sa fie afectat de alternanta de fructificare.
                                 Informatii privind clima si solulu.
                           Piersicul este pretentios la caldura si nu se adapteaza pe deplin la conditiile climatice din Romania; piersicul are nevoie de aproximativ 3000 de grade Celsius pe toata perioada de vegetatie. Pe timpul iernii rezista la temperaturi de – 24 grade Celsius, mugurii rezista la temperaturi de – 3.9 grade Celsius, iar florile avorteaza la temperaturi mai mici de  -3 grade Celsius. Piersicul rezista la seceta prelungita, dar pentru productii ridicate apa devine un factor limitativ; in lipsa apei fructele raman mici, turtite, productia fiind diminuata atat calitativ cat si cantitativ; piersicul reactioneaza bine la irigare. Excesul de apa din sol determina asfixierea radacinilor. Pomul are nevoie de lumina, pentru a valorifica bine radiatia solara, taierile trebuie sa asigure o buna aerisire a coroanei ; livada trebuie amplasata doar pe versantii cu expozitie sudica. Daca pomul duce lipsa de lumina lastarii cresc putin, pomii sunt sensibili la ger, iar productia este slaba din punct de vedere cantitativ sau calitativ.
                                  Informatii privind pregatirea terenului.
                           Piersicul se planteaza pe soluri fertilie, bine expuse ;daca terenul este in panta, pomii se planteaza numai in partea superioara (acest amplasament reduce pierderile cauzate de ingheturile tarzi). Randurile trebuie orientate pe directia nord-sud, lucru care reduce pierderile cauzate de ingheturile tarzi. Daca plantatia se infiinteaza pe un teren care a fost utilizat ca livada, terenul se pregateste cu 1-2 ani inainte; pentru refacerea structurii solului si eliminarea focarelor de infectie, terenul se poate cultiva cu ierburi perene. Daca parcela este puternic infestata cu buruieni, puteti aplica urmatoarele erbicide: Roundup Classic, Roundup Energy.
                            Fertilizarea de baza se poate face cu 30-40 t /ha gunoi de grajd ; este recomandata desfundarea terenului (la 60 cm) pentru ca radacinile pomilor sa se dezvolte usor. Daca nu se poate realiza aceasta lucrare solul se sapa manual ,toate corpurile straine din sol se aduna si se elimina din parcela. Pentru o plantare de precizie, se poate realiza pichetarea terenului,fiind operatiunea prin care se marcheaza pe teren, pozitia fiecarui pom.
                                  Informatii privind plantarea.
                          Perioada optima de plantare pentru majoritatea speciilor pomicole este toamna, se recomanda urmatoarea schema de plantare: 5 metri distanta intre randuri si 4 metri distanta intre plante pe rand.
                          Inainte de plantare se realizeaza fasonarea radacinilor,eliminandu-se astfel portiunile vatamate si de a netezi ranile de pe radacina ; radacinile moarte se inlatura complet, iar cele verzi se scurteaza cu 7-8 cm ;operatiunea are ca scop mentinerea unui sistem radicular cat mai sanatos. Fasonarea se realizeaza doar daca puietul a fost scos din sol recent. Dupa fasonare urmeaza mocirlirea radacinilor , care consta in introducerea radacinii intr-un amestec de pamant galben, gunoi de grajd proaspat si apa. Stratul de mocirla are rolul de a asigura o umiditate mai mare in jurul sistemului radicular , mocirla trebuie sa aiba consistenta smantanii. Daca puietii au fost transportati pe distante mari, inainte de mocirlire, se introduc intr-un vas cu apa timp de 2 ore cu scopul de rehidratare a radacinilor.
                          Plantarea incepe cu saparea gropii , daca terenul nu a fost lucrat groapa trebuie sapata cu 2-3 luni inainte si sa aiba urmatoarele dimensiuni: 100 x 100 x 80 cm; daca terenul a fost lucrat corespunzator groapa se sapa cu 1-2 zile inainte sau chiar in aceeasi zi, iar in aceasta situatie groapa va avea urmatoarele dimensiuni: 40 x 40 x 40 cm. La baza gropii se introduce un amestec format din pamant fertil scos din partea superioara a gropii si gunoi de grajd bine descompus ; puietul se introduce in groapa astfel incat radacina sa stea pe stratul fertil de la baza (introdus in prealabil). Dupa ce radacinile au fost acoperite cu 10 cm de sol se excuta prima tasare a solului ,la plantare trebuie sa se realizeze un contact strans al radacinilor cu solul. Adancimea de plantare se calculeaza astfel incat punctul de altoire sa fie la 3 cm deasupra solului si orientat spre nord; dupa plantare, langa puiet se introduce un tutore si se uda foarte bine. Pomul poate fi invelit cu materiale de protectie impotriva rozatoarelor.
                              Informatii privind lucrarile de intretinere.
             
                           In primavara, pomilor li se asigura necesarul de apa, pentru a asigura prinderea puietilor irigarea este obligatorie. In jurul pomilor solul se sapa superficial sau se poate acoperi cu resturi vegetale (mulcire); mulcirea mentine o stare fitosanitara buna, impiedica dezvoltarea buruienilor, conserva apa din sol si reduce numarul lucrarilor de intretinere.
In prima primavara pomul se scurteaza la 80 cm; dupa ce pomul a pornit in vegetatie toti mugurii pana la inaltimea de 50 cm se elimina. Din partea superioara a pomului se aleg 3-4 lastari dispusi uniform pe pom, pentru a forma primul etaj al coroanei. Restul lastarilor se elimina de pe planta. In al doilea an de vegetatie, lastarii alesi se scurteaza la lungimea de 50 cm, deasupra unui mugure orientat spre exterior. Ramura de prelungire a axului trebuie sa fie mai inalta cu 25 cm decat primul etaj al coroanei. Aceasta se poate corecta printr-o taiere executata deasupra unui mugure exterior. Pe cele 3-4 ramuri principale se lasa 2-3 lastari de prelungire. Restul cresterilor se elimina.
                          In al treilea an lastarii de prelungire ai ramurilor principale se scurteaza la 50-60 cm, taierile se fac deasupra unui mugure orientat spre exterior. Pe axul central se vor alege 3-4 lastari dispusi uniform pe pom pentru a forma un nou etaj ;se elimina ramurile concurente si cele ce se umbresc reciproc ; ramurile ramase pe ax se vor scurta la 10-15 cm pentru a fructifica. In timpul verii se vor elimina lastarii lacomi, ramurile concurente si cele de pe partea superioara (coama) a ramurilor principale.
                         In al patrulea an lastarii alesi pentru a forma noul etaj din coroana se scurteaza, astfel incat sa fie mai sus cu 20-25 cm decat primul etaj, astfel se formeaza coroana piersicului.
                         Dupa patru ani de taieri severe, pomul incepe sa rodeasca bine ; din acest moment taierile vor mentine forma coroanei si vor norma incarcatura de rod. In aceasta perioada prin taieri se vor elimina lastari lacomi, ramurile uscate sau bolnave si se va mentine un echilibru intre crestere si fructificare, astfel incat pomul sa nu se epuizeze.
                        Taierile din timpul verii sunt mai usor suportate de piersic, datorita capacitatii sale de regenerare; in acesta perioada se vor elimina lastarii lacomi si ramurile ce se intersecteaza. Varfurile lastarilor tineri se elimina, operatiunea determina dezvoltarea mugurilor situati sub locul de taiere. Toate taierile se executa la un unghi de 45 grade, iar ranile mai mari de 2 cm se vor acoperi cu mastic, apa scurgandu-se usor de pe rana.
                         Pentru a dirija cresterea si fructificarea pomilor se pot realiza o serie de operatiuni numite: schimbarea pozitie ramurilor ; ele sunt reprezentate de : Dresarea ramurilor, Inclinarea ramurilor si Arcuirea ramurilor.
               Dresarea ramurilor – este operatiunea care consta in schimbarea pozitie naturale a ramurilor, in sensul aproprierii de verticala; aceasta determina cresterea si fortificarea ramurii respective. Operatiunea se realizeaza in faza de maturitate a pomilor , deoarece in aceasta faza cresterile vegetative lipsesc, iar acesta operatiune duce la intinerirea coroanei.
                Inclinarea ramurilor – este operatiunea care consta in schimbarea pozitie ramurilor, in sensul aproprierii de orizontala ; aceasta determina cresterea mugurilor de rod pe ramura respectiva si duce la aerisirea coroanei. Ramurile pot fi inclinare sub orizontala pentru a se obtine o rodire abundenta. Operatiunea se practica in faza de tinerete a pomilor, atunci cand cresterile vegetative sunt predominante.
                Arcuirea ramurilor – prin acesta schimbare de pozitie, partea bazala ramane ascendenta, iar partea terminala este inclinata sub orizontala (descent); operatiunea determina atat cresterea vegetativa a ramurei, cat si garnisirea ei. Pomii carora li s-a aplicat arcuirea incep sa rodeasca mai devreme cu 2-3 ani.
                         Piersicul este pretentios fata de sol , caz in care se recomanda ca terenul din livada sa fie lucrat sau cultivat cu ierburi perene. In conditii de irigare , pe intervalul dintre randuri se pot cultiva plante legumicole sau arbusti fructiferi (tomate, ardei, vinete, ceapa, ustusoi, cartofi). Terenul se poate erbicida, dar numai dupa 2-3 ani de la plantare (Centurion, Agil, Fusilade Forte, Pantera, Leopard).
                         Riscul de aparitiei a brumelor si ingheturilor tarzii a crescut; pentru a proteja pomii de aceste variatii de temperatura se poate apela la operatiunea numita fumigatie, ea consta in arderea unor materiale usor de aprins, dar care produc o cantitate mare de fum (cauciucuri, paie, gunoi de grajd, reziduuri petroliere, turba, etc). Materialele se amplaseaza sub forma de gramezi, pentru un hectar sunt necesare 80-100 de gramezi; aceasta operatie tehnologica protejeaza pomii pana la temperatura de -3 grade Celsius.
                         Datorita faptului ca este o specie foarte productiva, piersicul are nevoie de fertilizare suplimentara. Pentru a produce o tona de fructe acesta consuma: 10 kg de azot, 2 kg de fosfor, 8 kg de potasiu; pe langa macroelemente pomul consuma si fier, bor, zinc, magneziu, etc. In cazul livezilor tinere se recomada aplicare de 20 t/ha gunoi de grajd (aplicat la 2-3 ani) si 300 kg/ ha ingrasamant complex NPK, aplicat anual. Plantatia matura se fertilizeaza cu 500 kg/ha ingrsamant complex NPK (aplicat anual) si 40 t /ha gunoi de grajd (aplicat la 2-3 ani). Pentru asigurarea necesarului de microelemente se recomanda aplicarea fertilizarii foliare( Cropmax, Amalgerol, BlackJak, Terra-Sorb, Florone, Raykat Engorde).
                         Pentru atingerea potentialului de productie este necesara irigarea plantatiei ;prin udarea pomilor in faza de intrare in parga (precoacere) a fructelor se poate obtine un spor de productie de 25 %. In functie de conditiile climatice se pot aplica 4-5 udari cu norme de 400-600 metri cubi/ha ; cele mai bune rezultate se obtin prin aplicarea apei pe brazde si prin picurare.
                         Datorita faptului ca piersicul are o fertilitate foarte mare, el formeaza mai multe fructe decat potentialul sau de sustinere si de hranire; pentru a se evita ruperea si epuizarea, pomul are nevoie de o rarirea a fructelor. Operatiunea se realizeaza la sfarsitul lunii iunie si trebuie finalizata inainte ca samburele sa se intareasca; pe ramuri se asigura o distanta de 10 cm intre fructe; cu aceasta ocazie se elimina si piersicile deformate si cele anormal dezvoltate.
                         Piersicul este atacat de o serie de boli si daunatori care creaza mari probleme; netratate duc la compromiterea recoltei, defolierea pomilor, iar in cazuri grave pot distruge toata plantatia. Pentru a distruge focarele de infectie din livada, se aplica tratamente in timpul repausului vegetativ (iarna), tratamentele se vor aplica in ferestrele iernii cand temperatura este mai mare de 5 grade Celsius.
                         Pentru combaterea bolilor se aplica produse pe baza de cupru; primul tratament se aplica dupa caderea frunzelor , iar a doua stropire cu produse pe baza de cupru, se face primavara la dezmugurit; substantele se dizolva in apa si se pulverizeaza pe toata suprafata pomilor, de la baza solului si pana la nivelul crengilor (Zeama Bordeleza, Champ, Funguran). Tratamentele se aplica in zilele insorite, cu temperaturi peste 6-7° C, astfel incat solutia sa nu inghete pe plante. La 7-10 zile de la aplicarea tratamentelor cuprice, se face o stropire cu ulei horticol (150 ml la 10 l de apa) (Confidor Oil sau Ovipron ).
                                 Informatii privind recoltarea
                          Fructele ajung la maturitate esalonat, recoltarea se face prin 2-3 treceri. Piersicile au capacitatea de postmaturare , recoltarea se poate face inainte de maturitatea de consum. Piersicile pot fi pastrate in depozite frigorifice timp de 2-3 saptamani. Recoltarea se realizeaza pe vreme uscata si racoroasa. Fructele se daseaza impeuna cu penduculul (codita), fara a pune presiune pe pulpa.
 

INGRIJIREA PLANTATIILOR TINERE DE POMI FRUCTIFERI

Publicat pe de
Răspunde
                        La plantatiile tinere se urmareste prinderea pomilor, cresterea viguroasa, formarea coroanei conform unui sistem anume adoptat, grabirea intrarii pe rod, apararea integritatii acestora (evitarea ranirilor, rozaturile de iepuri, soareci, combaterea bolilor si daunatorilor).
Toate lucrarile sunt importante, dar taierile ocupa un loc aparte, influentand puternic cresterile, rodirile si calitatea fructelor.
                      Taierile reprezinta un ansamblu de operatiuni chirurgicale (de taiere propriu-zisa) si nechirurgicale (inclinare, dresare, torsionare, strangulare) care se executa in coroana pomilor cu scopul de a regla procesele de crestere si rodire.
                      Pomii netaiati intra mai repede pe rod, dar formeaza coroane mai dese, imbatranesc prematur, fructele raman mici si de calitate slaba. In functie de varsta pomilor  taierile au mai multe obiective :
                           – la pomii tineri contibuie la formarea coroanei
                           -de rodire si intretinere se executa pe toata durata de exploatare a livezii, cu scopul de a obtine productii mari si constante (an de an), fructe de buna calitate.
                          -se corecteaza coroana la pomii rau taiati sau neglijati.
                          -de regenerare la pomii batrani sau imbatraniti.
                     Taierea se realizeaza asupra diferitelor categorii de ramuri cu foarfeca sau cu fierastraul; ea incluzand la randul ei doua operatiuni: suprimarea, adica ramura este indepartata total de la inelul de crestere (nu se lasa ciot) si urmareste rarirea coroanei;
scurtarea, se reduce din lungimea ramurii. Ramurile multianuale se scurteaza deasupra altei ramuri care va continua cresterea, iar cele de un an deasupra unui mugure.
Scurtarea ramurilor de un an poate fi: slaba, atunci cand se elimina 1/4-1/3 din lungime; mijlocie, cand se elimina 1/2 din lungime; puternica (severa), cand inlaturam 2/3-3/4 din lungime.
                    Schimbarea pozitiei ramurilor este o operatie tehnica principala, deoarece aduce  modificari in crestere si rarire . Operatiuni de modificare a pozitiei ramurii sunt:dresarea, micsorarea unghiului de crestere a unei ramuri, are rol de a fortifica , a-i spori vigoarea, se dreseaza numai ramuri de schelet (axul, sarpante, subsarpante) ; inclinarea, marirea unghiului de crestere pana la pozitia oblic descendenta, se inclina si sarpante pana la unghiuri de 45-50º, dar mai ales ramurile degarnisite pentru a se imbraca cu formatiuni de rod.
                    Alte operatiuni cu rol secundar sunt : plivitul lastarilor, suprimarea totala sau rarirea lastarilor in faza tanara ; ciupitul lastarilori, indepartarea varfului erbaceu cu foarfeca sau unghia. Ciupitul timpuriu provoaca ramificarea lastarilor, iar cel intarziat (iulie) diferentierea mugurilor de rod.
                   Toate operatiunile tehnice trebuie executate corect si la timpul potrivit ; in functie de epoca de executare intalnim : lucrari in uscat, adica se fac in perioada de repaus relativ, de toamna pana primavara ; lucrari in verde, se fac in perioada de vegetatie cand pomii suporta mai usor taierile (isi vindeca mai bine ranile).
                   Taierile de formare a coroanei este o lucrare foarte importanta (uneori dificila) , iar   taierea urmareste formarea elementelor de schelet (ax, sarpante, subsarpante) in functie de sistemul de coroana pe care dorim sa-l proiectam.
              Cele mai importante sisteme de coroane pentru pomii din gradina sunt:
                     1.Fusul subtire este o forma de coroana globuloasa cu ax central vertical, dar sinuos, deoarece el nu provine din sageata, ci din una din ramurile subterminale, prin transfer de ax.Trunchiul are inaltimea de 0.4 m, iar pe ax sunt inserate la baza 3-4 sarpante la baza si 15-20 ramuri de semischelet, care dupa 3-4 ani de rodire se inlocuiesc.
Inaltimea pomului poate ajunge la 3-3.5 m, iar largimea coroanei la 0.-1.4 m la baza si 0.4-0.6 m spre varf, coroana avand forma unui trunchi de con.
             Aceasta forma de coroana este utilizata foarte mult in plantatiile intense, pomii de la speciile de mar, par, piersic, prun si visin putand fi condusi cu aceasta forma.
                     2.Sistemul Pillar (coroana pilar) este indicata pentru mar, par, eventual visin, soiuri cu vigoare mica, altoite pe portaltoi de vigoare slaba. Coroana are aspectul unui cordon vertical modificat, cu inaltimea de 2.5-3 m, garnist la baza cu formatiuni de semischelet de vigoare mica, iar portiunea superioara cu ramuri de rod.Taierea de rodire pe acest cordon vertical se bazeaza pe inlocuirea ramurilor de rod dupa 3-4 ani cu altele noi pornite din „cepii” rezultati din suprimarea ramurilor care si-au incheiat ciclul productiv ,pe ax se mentine tot timpul lemn de rod tanar. Coroana poate fi utilizata cu succes la piersic daca se stapaneste bine tehnica de formarea si exploatare.
                    3.Cordonul oblic bilateral (gardul Belgin) este o coroana care este indicata pentru merii si perii pitici ;este alcatuit din doua brate (sarpante) care se ramifica de la 40 cm, dirijate la unghiuri de 45º, intersectate cu ale pomului vecin si garnisite cu ramuri de rod.
Coroana se formeaza usor daca dispunem de un spalier cu 5 sarme si nuiele groase, pe care sa dirijam sarpantele cat mai rectiliniu. Pomii se scurteaza dupa plantare la 40-50 cm, din lastarii crescuti se aleg doi cu pozitie opusa, care se lasa la inceput sa creasca liber, apoi in anul II se inclina la 45º si se ancoreaza de sarmele spalierului conducandu-se rectiliniu.
Toti lastarii ce apar pe viitoarele sarpante se ciupesc la 3-5 frunze spre a se transforma in ramuri de rod. La soiurile „spur”, garnisirea sarpantelor cu tepuse usureaza sau reduce ciupirea lastarilor.
                   4.Palmeta neetajata cu brate oblice este o coroana pentru livezi superintensive sau intensive, care are scheletul alcatuit dintr-un ax pe care se insereaza 10-12 sarpante asezate neetajat la distanta de 25-30 cm una de alta (50-60 cm pe aceeasi parte); sarpantele sunt garnisite direct cu ramuri de rod. Aceasta forma este foarte indicata pentru mar, par de vigoare mica sau mijlocie, poate fi incercata si la visin. La plantare pomii se scurteaza la 60-70 cm, iar in cursul verii se aleg 3 lastari, viitoare sarpante plus axul.
In anul II se scurteaza la 60 cm deasupra ultimei sarpante si pe el se vor mai forma inca doua sarpante ; lucrarea se termina in 3-4 ani. Vigoarea sarpantelor scade de la baza spre varf.
                    5.Palmeta etajata cu brate oblice este indicata la mer, par, chiar si pentru soiurile de vigoare mijlocie-mica de piersic, prun si visin .Coroana prezinta 3-5 etaje a cate doua sarpante, distanta dintre etaje este de 60-80 cm, sarpantele descrescand ca vigoare de la baza spre varf, unghiul de ramificare al acestora fiind la etajul I de 45-50º, iar la etajul III sau V de 65-70º. Sarpantele etajului I sunt garnisite cu ramuri de semischelet sau chiar cu 1-2 subsarpante, in schimb etajele superioare sunt imbracate numai cu ramuri de rod de vigoare mijlocie si mica ; formarea dureaza 3-4 ani, in fiecare an obtinandu-se cate un etaj.
                  6.Vasul ameliorat, coroana prezinta un trunchi de 40-60 cm si trei sarpante distantate la 15-25 cm in functie de vigoarea speciei, soiului si a portaltoiului; fiecare sarpanta prezinta cate 3 subsarpante dispuse bilateral altern-extern la distante de 50-60 cm una de alta. Aceasta coroana se formeaza si se intretine usor, fiind indicata pentru aproape toate speciile altoite pe portaltoi de vigoare medie.
                Caisul, piersicul, prunul, unele specii de cires si visin, raspund foarte bine cand sunt formate dupa acest sistem.
               La plantare vergile altoi (pomii) se scurteaza la 60-80 cm, dar cand lastarii au 15-20 cm se aleg trei, uniform dispusi in jurul trunchiului (la unghiuri de deschidere de 120º), care vor deveni viitoare sarpante ; daca acestea au unghiul de ramificatie mai mic se aleg altii mai de jos si se suprima portiunea de tija deasupra lastarilor alesi. In anii urmatori, ramurile-viitoare sarpante, se scurteaza la 60-70 cm pentru a le provoca ramuficarea, din care se aleg in fiecare an subsarpante la 50-60 cm si dispuse bilateral altern, iar restul ramurilor se inclina sau se arcuiesc pentru a deveni ramuri de rod.
                    7.Piramida etajata Gaucher si piramida etajat rarita, cele doua coroane se folosesc la speciile si soiurile viguroase grefate pe portaltoi vigurosi; aceste coroane prezinta 3-4 etaje, fiecare etaj are 5, respectiv 3 sarpante. La piramida Gaucher sarpantele sunt garnisite direct cu ramuri semischelet si de rod, fiind foarte indicata la soiurile „spur”. Piramida etajata rarita prezinta pe fiecare sarpanta cate 3-4 subsarpante ramificate dupa principiul bilateral extern. Sarpantele au unghiuri de deschidere egale la 72º, respectiv 120º.
                Formarea acestor coroane este destul de usoara intrucat speciile care se recomanda (cires, par, mar, prun) etajeaza in mod natural; dezavantajele acestor coroane este ca ele sunt greu de exploatat intrucat unele sunt umbrite in interior, fructele sunt slab colorate, degarnisirea scheletului avanseaza mult mai rapid. Aceste coroane se recomanda in zona dealurilor inalte, deoarece sunt mai ferite de rozatoare, avand trunchiul de 100-120 cm.

 

INFORMATII PRIVIND BOLILE CIRESULUI

Publicat pe de
6

 

 

 

                  VIROZE
                          Patarea inelara a frunzelor de cires (Cherry necrotic ring spot virus) -aceasta viroza se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete circulare, inelare, decolorate ; tesuturile atacate cad, iar frunza pare perforata; pomii atacati nu se mai dezvolta normal. Aceasta viroza isi face aparitia  de obicei primavara , ataca toate speciile de samburoase si este transmis prin polen, acarieni si nematozi.
                            Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei viroze sunt : plantarea de puieti sanatosi , inlaturarea pomilor afectati din livada , aplicarea de insecticide pentru a tine sub control populatia de insecte.
                          Rasucirea frunzelor de cires (Cherry leaf roll virus) – este o boala prezenta in livezile imbatranite. Aceasta boala prezinta mai multe simptome ; pe frunze pot aparea pete inelare, inrosiri marginale sau rasuciri ; boala duce la o stagnare a cresterii lastarilor. In caz de atac puternic este constatat simptomul caracteristic de rasucire a frunzelor ,virusul se transmite prin altoire, samanta si polen.
                           Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : se va efectua controlul puietilor inainte de plantare , se vor folosi altoi si portaltoi sanatosi .

 

                BACTERIOZE
                        Ciuruirea bacteriana a frunzelor – boala aceasta se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe ; pe frunze apar pete mici, circulare, cu un aspect apos; cand umiditatea este ridicata pe suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vascoase, de culoare alb-galbuie. Cand este cald tesuturile atacate se usuca si se desprind de pe frunza, frunzele avand astfel un aspect ciuruit. Un atac puternic determina defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici, de culoare brun-rosiatica , boala deterimna deformarea fructelor si craparea pulpei, motiv pentru care ciresele isi pierd valoarea comerciala. Pe lastari apar pete lungi, scoarta se brunifica si este distrusa. Pe ranile produse apare un lichid vascos, specific bacteriozelor ; ranile se maresc de la an la an si pot evolua in cancere deschise. Bacteriile patrund in pom prin stomate, dar majoritatea infectiilor se produc in timpul altoitului.
                         Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : folosirea de altoi si portaltoi sanatosi si aplicarea de tratamente chimice la dezmugurit ( Zeama Bordeleza, Dithane M-45, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Champ 77 WG).
                         Cancerul bacterian – apare pe radacini si pe tulpini sub forma de tumori, la inceput mici si moi, iar mai tarziu se lemnifica. Tumorile au forme si marimi diferite , ele genereaza formatiuni asemanatoare cu frunzele, mugurii sau lastarii, celulele ce alcatuiesc aceste tumori sunt mari si deformate. Aceasta bacterie patrunde in pom prin ranile produse de nematozi, grindina, etc. ; aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 de grade Celsius si umiditate atmosferica de 80 %.
                          Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : inainte de plantare se va efectua sortarea puietilor ; livada se va infiinta pe terenuri ce au fost pregatite corespunzator ; se vor dezinfecta foarfecile si uneletele , la trecerea de la un pom la altul ; radacinile puietilor se vor inmuia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1% cu Topas 100 EC 0,025% ; ramurile afectate se vor taia pana la zona sanatoasa , dupa care se aplica un tratament cu Zeama Bordeleza 4-5% , iar ranile se vor acoperii cu mastic cicatrizant.

 

           MICOZE
                           Monilioza – este o boala care ataca toate organele aeriene ale pomilor, producand pagube insemnate in anii reci si ploiosi, Frunzele atacate  atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv ; pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii , In final fructele sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator; ciuperca ierneaza pe fructele mumifiate si in scoarta ramurilor atacate.
                            Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : strangerea si distrugerea fructelor afectate ; taierea ramurlior afectate pana la zona sanatoasa si aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5% si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant ; aplicarea in perioada de repaus vegetativ a unor produse pe baza de cupru (  Zeama Bordeleza ) , iar in vegetatie se vor aplica preventiv tratamente cu Switch, Score, Topsin.
                          Antracnoza ciresului – aceasta boala se manifesta prin aparitia pe fata superioara a frunzelor in lunile mai-iunie a unor pete mici cu diametrul de 2-3 mm; petele au forma circulara si culoare rosie – purpurie. Boala ataca toata frunza, care devine galbena cu pete purpurii, iar pe partea inferioara petele sunt acoperite cu un mucegai albicios; frunzele atacate se desprind de pe ramuri , determinand o defoliere prematura cu influente negative asupra productiei. Datorita acestei boli vigoarea pomilor si rezistenta la ger scade.
                          Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : se vor arde lastarii si fructele afectate , se vor aplica tratamente chimice ( Topsin, Score 250 EC + Bravo, Topas 100 EC, Curzate Manox ).
                         Ciuruirea frunzelor si patarea fructelor – este o boala comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante pomilor samburosi. Boala se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete circulare in dreptul carora tesuturile se brunfica, iar in final se desprind de restul frunzei. Pe fructe se observa formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare rosu-violaceu, pulpa fructelor isi pierde textura si gustul. Pe lastari ciuperca produce brunificari, urmate de rani din care scurge clei; aceasta forma de atac este foarte periculoasa pentru ca usuca lastarii ce poarta mugurii de rod. Sporii ciupercii raspandesc ciuperca si rezista pe timpul iernii in cleiul ce se scurge din rani, ciuperca poate ierna sub forma de miceliul pe suprafata ramurilor.
                         Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : taierea si arderea ramurilor afectate , iar ranile se vor acoperii cu mastic ; dupa taiere se va aplica un tratament cu Zeama Bordeleza 4-5%  ; in perioada de vegetatie se vor aplica tratamente cu Score 250 EC, Folpan WDG, Rovral 500 SC .
                       Fainarea – aceasta boala se manifesta prin aparitia pe frunzele lastarilor tineri a unor pete albe, ele se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos, tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere, ele sunt acoperite de pasla alba miceliana ; fructele crapa si putrezesc.
                        Masurile care se iau pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : fertilizare echilibrata ; cultivarea de soiuri rezistente ; lastarii si fructele atacate se vor arde ; in vegetatie se vor aplica tratamente chimice cu : Systhane Plus 24 E, Thiovit Jet 80 WG, Kumulus DF, Topas 100 EC, Karathane M 35 CE .

 

INFORMATII GENERALE PRIVIND CULTURA CIRESULUI SI A VISINULUI

Publicat pe de
Răspunde
                    Ciresul si visinul sunt doua specii pomicole care au particularitati ecologice si de cultura destul de asemanatoare.
                    Visinul este mai rezistent la ger, mai putin pretentios la lumina si se adapteaza pe o multitudine de soluri.
                    Ciresul are nevoie de soluri usoare, luto-nisipoase, bine expuse la soare, ferite de curenti reci. Atat ciresul cat si visinul se preteaza bine la campie pana la altitudini de 500-600 m, sub forma salbatica intalnim cires pana la 900 m. Fructele sunt apreciate pentru consumul proaspat, pentru compot, gem, dulceata, visinata, sirop, suc, etc. ; visinul prin lastari, frunze, pedunculi are rol bactericid, putand fi utilizat la conservarea muraturilor sau pentru ceaiuri.
                     Pentru plantare pomii se procura de la pepiniere, sub forma de altoi, ciresul pe mahaleb sau cires, iar visinul pe mahaleb sau visin; visinul, ca si prunul, are numeroase soiuri locale care se inmultesc prin drajoni si pot fi utilizati la plantare daca provin de la pomi productivi, cu fruct mare si gust placut.
                     Pregatirea terenului se face prin mobilizarea adanca, fertilizare si nivelare;  ciresul nu suporta stagnarea apei la radacina iar apa freatica sa fie la 2.5-3 m.
                     Plantarea pomilor se face toamna si eventual primavara foarte devreme. La transportul si plantarea pomilor trebuie sa avem grija sa nu cada mugurii care sunt mari si la manipulare pot fi scurtati, plantarea se face foarte atent, deoarece atat visinul cat si ciresul se prind mai greu.
                     Pomi se planteaza astfel : pentru cires distanta este de 5-6 m intre randuri si 4-5 m pe rand ; la visin 4-5 m cu 2-4 m in functie de vigoarea soiului si de fertilitatea terenului.
                     Coroana la cire si visin se realizeaza usor datorita particularitatilor biologice de crestere ; se adopta urmatoarele sisteme de coroane: piramida mixta, vasul intarziat, palmeta etajata, iar pentru visin forma de tufa.
                     Dupa plantare ciresii se scurteaza la 80-100 cm, iar visinii la 50-70 cm; vara se aleg lastarii pentru sarpante si apoi se continua lucrarile de formare.
                     La cires sunt necesare lucrari de scurtare a ramurilor de garnisire, in caz contrar coroanele raman prea rare. Dupa intrarea pe rod aceste specii au nevoie de putine lucrari de taiere deoarece nu au alternanta la rodire si de regula nu se supraincarca cu fructe ; ele suporta greu ranile si astfel sunt recomandate taierile in verde atunci cand vindecarea este mai rapida.
                     Intretinerea solului se face sub forma de ogor lucrat, in primii ani fiind admise culturi intercalate, fertilizarea se face cu doze asemanatoare celor prezente la prun, udarea se realizeaza numai in anii secetosi, fiind suficiente 2-4 udari.
                     Recoltarea fructelor se face de la 10-15 mai la cires pana la mijlocul lunii iulie la visin ; la recoltare ramurile de rod (buchetele de mai se rup usor) se vor pastra intacte , se va evita ruperea acestora ; la un soi se fac 2-3 treceri intrucat fructele se matureaza esalonat ; dupa recoltare fructele se sorteaza, se ambaleaza in ladite cele destinate vanzarii sau se utilizeaza pentru prelucrare sub forma de compot, gem, dulceata, etc.

 

NUCUL – INFORMATII PRIVIND PLANTAREA SI INGRIJIREA

Publicat pe de
Răspunde

                       Nucul (Juglans regia) este un arbore de talie mare, poate ajunge pana la 30 metri inaltime. Trunchiul este puternic, scoarta este neteda de culoare cenusie. Nucul formeaza o coroana ramificata, cu ramuri puternice; frunzele sunt mari, eliptice cu marginea intreaga. Fructul este o drupa sferica, bogata in uleiuri, denumita popular nuca. Este una din cele mai importante plante de cultura, avand intrebuintari in industria alimentara, industria lemnului, dar si ca planta decorativa. Nucile contin mari cantitati de calciu si magneziu ,  deasemenea nucile mai contin grasimi, substante proteice, hidrati de carbon, substante minerale, vitamine (A, B, C, P).
                           INFORMATII PRIVIND CRESTEREA SI FRUCTIFICAREA
                       Radacinile nucului se dezvolta in functie de proprietatiile solului , masa de radacini se situeaza la adancimea de 20-60 cm.; cresterea radacinilor este continua, dar cu intensitati diferite in functie de perioada de vegetatie. Partea aeriana se dezvolta greu in primii 2-3 ani de livada, dupa primii ani cresterile se intensifica, iar pomii ating inaltimi de 20 de metri.  Nucul iese din repausul vegetativ dupa ce temperaturile au valori medii de 9 grade Celsius. Nucul formeaza doua tipuri de flori: cele femeiesti si cele barbatesti , ele pot inflori simultan sau la intervale diferite. Pentru o buna fructificare in livada se planteaza 3-4 soiuri diferite ce infloresc in acelasi timp. Nucul intra pe rod dupa 5-8 ani de la plantare, iar productiile maxime se obtin la 10 ani de la plantare. Pomul produce fructe  pe o perioada cuprinsa intre 30 si 100 de ani. Are cea mai mare longevitate dintre specile pomicole cultivate la noi in tara.
                              INFORMATII REFERITOARE LA CLIMA SI SOL
 
                       Nucul iubeste caldura , in perioada de repaus vegetativ pomii maturi rezista la temparaturi de – 20 grade Celsius; florile si lastarii sunt afectati de temperaturi mai mici de -2 grade Celsius. Temperaturile excesive din timpul verii sunt daunatoare nucului, pentru a evita arsita nucul se va planta pe versantii cu expozitie nordica.Nucul se dezvolta bine in zonele unde cad anual 600-700 mm precipitatii ,  lipsa apei afecteaza pomii , ei au cresteri mici si formeaza un numar mic de muguri, productia fiind slaba. Nucul este sensibil la stagnarea apei in sol. Acesta valorifica toate tipurile de sol, cele mai mari productii se obtin pe cele permeabile, fertile cu o textura usoara; in conditii de irigare se poate planta pe nisipuri.
                             INFORMATII PRIVIND PREGATIREA TERENULUI
 
                    Terenul pe care se va infiinta livada de nuc trebuie sa fie ferit de brumele tarzii de primavara, dar si cele din toamna. Daca plantatia se infiinteaza pe un teren care a fost utilizat ca livada, terenul se pregateste cu 3-4 ani inainte ; pentru refacerea structurii solului si eliminarea focarelor de infectie terenul se poate cultiva cu ierburi perene, leguminoase sau cereale; plantele premergatoare trebuie eliminate de pe viitoarea plantatie cu cel putin sase luni inainte de plantare. Daca parcela este puternic infestata cu buruieni sau a fost cultivata cu ierburi perene, se pot aplica urmatoarele erbicide: Roundup Classic, Roundup Energy.
                    In anul in care urmeaza sa se realizeze plantarea terenul se fertilizeaza cu 40-60 t /ha gunoi de grajd si 300-400 kg ingrasamant complex NPK. Se recomanda desfundarea terenului (la 60 cm), pentru ca radacinile pomilor sa se dezvolte usor, daca nu se poate efectua aceasta lucrare, solul se sapa manual. Corpurile straine din sol si radacinile altor specii se aduna si se elimina din parcela. Pentru o plantare de precizie se poate realiza pichetarea terenului ,  operatiunea care costa in marcarea pozitie fiecarui pom pe teren .
                              INFORMATII PRIVIND PALNTAREA
                  Nucul este sensibil la transplantare, motiv pentru care se vor utiliza puieti cu varsta de 2-3 ani (suporta cel mai bine transplantarea). Plantarea nucului este recomandata sa se faca toamna  , in acesta perioada puietii sunt in repaus vegetativ si se adapteaza usor conditiilor din livada ; pana in primavara ranile de pe radacini se vor vindeca iar pomul va porni bine in vegetatie. Pe suprafete mici nucul se poate planta primavara devreme. Plantarea nucului este recomandata sa se faca la o distanta de 10 metrii intre randuri si la o distanta de 8 metrii intre pomi pe rand.
                Inainte de a planta pomul se va efectua fasonarea radacinilor , operatiune ce consta in inlaturarea portiunilor vatamate si de a netezi ranile de pe radacina, radacinile moarte se inlatura complet iar cele vii se scurteaza cu 7-8 cm; fasonarea urmareste mentinerea unui sistem radicular cat mai sanatos. Fasonarea se realizeaza doar daca puietul a fost scos din sol recent. Dupa fasonare urmeaza mocirlirea radacinilor, care reprezinta introducerea radacinii intr-un amestec de pamant galben, gunoi de grajd proaspat si apa; stratul de mocirla are rolul de a asigura o umiditate mai mare in jurul sistemului radicular. Mocirla trebuie sa aiba consistenta smantanii. Daca puietii au fost transportati pe distante mari, inainte de mocirlire se introduc intr-un vas cu apa timp de 2 ore,  pentru rehidratarea radacinilor.
                Plantarea propriu zisa: Aceasta etapa incepe prin saparea gropii ,daca terenul nu a fost lucrat groapa trebuie sapata cu 2-3 luni inainte si sa fie cat mai mare ; sunt recomandate urmatoarele dimensiuni: 100 x 100 x 80 cm. Daca terenul a fost lucrat corespunzator groapa se sapa cu 1-2 zile inainte sau chiar in aceeasi zi (pentru a nu pierde apa din sol) , in acest caz groapa va avea urmatoarele dimensiuni: 60 x 60 x 60 cm. La baza gropii se introduce un amestec format din pamant fertil scos din partea superioara a gropii si gunoi de grajd bine descompus. Puietul se introduce in groapa astfel incat radacina sa stea pe stratul fertil de la baza, dupa ce radacinile au fost acoperite cu 10 cm de sol se excuta prima tasare a solului. La plantare trebuie sa se realizeze un contact strans al radacinilor cu solul, adancimea de plantare se calculeaza astfel incat punctul de altoire sa fie la 3-4 cm deasupra solului si orientat spre nord. Dupa plantare langa puiet se introduce un tutore, iar solul se uda bine. In jurul pomului se poate pune un strat de mulci , mulcirea mentine o stare fitosanitara buna, impiedica dezvoltarea buruienilor, conserva apa din sol si reduce numarul lucrarilor de intretinere. Puietul poate fi invelit cu materiale de protectie impotriva rozatoarelor sau livada va fi ingradita.
                            INFORMATII PRIVIND LUCRARILE DE INTRETINERE
                   Primavara terenul se sapa si se mentine curat, stratul de mulci din jurul pomilor se improspateaza. Cele mai importante lucrari de intretinere sunt taierile , ele au rolul de a forma coroana pomului si de a mentine un echilibru intre cresterile vegetative si fructificare.
                  Taierile la nuc se fac in verde (vara) ,nu sunt recomandate taierile in perioada de repaus vegetativ, deoarece pomul se vindeca foarte greu. In prima primavara de la plantare pomul se scurteaza la inaltimea de 70 cm. Pe timpul verii varful lastarilor se ciupeste (se taie o mica parte din varf). In primul an nu se efectueaza alte taieri .
                  In primavara anului al doilea toti lastarii se elimina, se va lasa doar lastarul de prelungire al axului principal ; de pe tulpina principala vor porni alti lastari. In timpul verii varful acestor lastari se ciupeste (se taie o mica parte din varf).
                 In anul al treilea, primavara, pomul are o inaltime de 180-200 cm, el se scurteaza la inaltimea de 150 cm. Vara toti lastarii pana la inaltimea de 100 cm se inlatura, pe portiunea superioara (100-150 cm) se lasa 3-4 lastari amplasati uniform pe axul principal ; astfel s-a format coroana pomului.
                Dupa ce pomul va intra pe rod, se vor realiza taierile de intretinere. ; se elimina ramurile concurente, lastarii lacomi, ramurile crescute pe partea superioara a ramurilor si crengile care se suprapun si impiedica patrunderea luminii. Ramurile imbatranite se reduc pentru a stimula aparitia unor noi ramuri de rod. In cazul pomilor batrani aflati la sfarsitul perioadei de rodire taierile trebuie sa fie severe , se scurteaza ramurile de 5-6 ani prin care dimensiunile coroanei se reduc cu 30 % ; ranile mai mari de 4-5 cm se acopera cu mastic.
               Pana la intrarea pe rod terenul din livada se mentine curat sau se cultiva cu plante furajere, plantele cultivate nu trebuie sa concureze cu pomii pentru apa si hrana. Cand plantatia a ajuns la maturitate terenul se mentine lucrat sau cultivat cu plante pentru ingrasamant verde (Lolium Perene). Iarba se coseste repetat si se foloseste ca mulci. Pe terenurile in panta, pentru a preveni eroziunea, terenul se mentine inierbat. ; cea mai practica solutie este erbicidare (dupa 3 ani de la plantare) si se pot folosi urmatoarele produse: Centurion, Agil, Fusilade Forte, Pantera, Leopard.
              Fertilizarea este necesara in livezile tinere pentru a stimula cresterea vegetativa. Ingrasamintele se aplica localizat, sub coroana. In plantatile tinere se aplica ingrsaminte pe baza de azot, in doze de 0.5 kg azot substanta activa pentru un pom ; dupa ce plantele au intrat pe rod se aplica 300-400 kg ingrasaminte complex /ha, aplicat in trei reprize. (primavara devreme, dupa formarea fructelor si toamna) .
               Irigarea este obligatorie in zonele cu deficit de precipitatii si in cazul plantatiilor tinere ; in cazul plantatilor tinere se aplica 2-3 udari cu norme de 300 metri cubi/ha. Daca plantatia este matura se aplica 3 udari cu norme de 600 metri cubi/ha , irigarea se poate face pe brazde sau prin picurare; se evita irigarea prin aspersiune pentru a reduce aparitia bolilor foliare.
               Nucul este afectat de o serie de boli, dintre cele mai pagubitoare sunt arsura bacteriana si antracnoza, acestea pot compromite recolta, iar in cazul atacurilor puternice pot distruge intreaga livada. Pentru a distruge focarele de infectie din livada, se aplica tratamente in timpul repausului vegetativ (iarna), tratamentele se vor aplica iarna cand temperatura este mai mare de 5 grade Celsius.
              Pentru combaterea bolilor se aplica produse pe baza de cupru ,primul tratament se aplica dupa caderea frunzelor. A doua stropire cu produse pe baza de cupru se face primavara, la dezmugurit; substantele se dizolva in apa si se pulverizeaza pe toata suprafata pomilor, de la baza solului si pana la nivelul crengilor( Zeama Bordeleza, Champ, Funguran). Tratamentele se aplica in zile insorite, cu temperaturi peste 6-7° C, astfel incat solutia sa nu inghete pe plante, la 7-10 zile de la aplicarea tratamentelor cuprice se face o stropire cu ulei horticol (150 ml la 10 l de apa ; ex: Confidor Oil sauOvipron).
                               INFORMATII PRIVIND RECOLTAREA
              Recoltarea incepe la sfarsitul toamnei, cand nucile incep sa cada din pom, maturarea fructelor se face treptat, fiind necesara recoltarea esalonat in 2-3 reprize. Recoltarea consta in adunarea de pe sol a fructelor cazute , recoltarea se poate grabi prin scuturarea nucilor. Nu se recomanda baterea pomilor, deoarece ramurile de rod se pot rupe , scuturarea in 2-3 reprize, la intervale de 5 zile asigura o recoltare totala. Daca nucile s-au recoltat impreuna cu invelisul verde, el poate fi inlaturat usor daca fructele se introduc in apa rece timp de 2-3 ore; pentru a scoate miezul intreg din nuca acestea se scufunda timp de o ora in apa fierbinte.

 

 

 

PRINCIPALII DAUNATORI AI GUTUIULUI

Publicat pe de
Răspunde

 

    
                     Molia orientala a fructelor –  aceasta molie are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei. Molia ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii atacata lastarii si se hranesc cu interiorul acestora, producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor , ele patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui ;  fructele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.
                      Masurile care se pot lua pentru combaterea acestei molii sunt : aplicarea
 tratamentelor chimice in perioada de zbor masiv cu: Mospilan 20 SG, Karate Zeon 50 CS, Decis Mega EW 50, Calypso 480 SC, Coragen 20 SC; taierea si distrugerea fructelor si a lastarilor atacati de boala ; folosirea capcanelor atractante.
                       Molia vargata a piersicului – este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi ; Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara ele parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele noi aparute depun ponta pe mugurii, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.
                       Masurile care se pot lua pentru combaterea acesteia sunt : taierea si distrugerea ramurilor afectate ; aplicarea de tratamente chimice ( Decis Mega EW 50, Karate Zeon 50 CS, Calypso 480 SC, Mospilan 20 SG, Laser 240 SC ) .
                       Molia pielitei fructelor – este o specie polifaga ce ataca in jur de 47 de specii de plante erbacee si lemnoase. Primavara larvele rod mugurii, inflorescentele si frunzele , ele patrund in fructe unde sapa galerii superficiale ; ranile realizate sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.
                       Metoda de combatere a acestei , este aplicarea de tratamente chimice ( Nurelle D, Affirm, Bactospeine ).
                      Paduchele san Jose – este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de lava pe scoarta specilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii ; acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.
                      Masurile care se pot lua pentru combaterea acestuia sunt : aplicarea de tratamente chimice ( Nuprid AL 200 SC, Actara, Calypso, Faster 10 CE, Movento 100 SC ) ; curatarea ramurilor cu o perie aspra ; aplicarea in perioada de repaus vegetativ a tratamentelor specifice .
                      Omida paroasa – este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (Dud, Platan, etc.) precum si speciile de pomi fructiferi ; are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceasta insecta produce defolierea pomilor si implicit scaderea productiei de fructe ; omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume , acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se hranesc.
                      Combaterea acestei omizi se face prin aplicarea de tratamente chimice ( Faster 10 CE, Kaiso Sorbie, Affirm, Novadim Progress, Laser 240 SC ) .
                       Fluturele cu abdomenul auriu – este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi ; are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Pentru a detecta prezenta acestui daunator, pomii se vor examina foarte bine.
                       Combaterea acestui fluture se face prin aplicarea de tratamente chimice (Karate Zeon, Fastac Active, Laser 240 SC, Calypso 480 SC, Affirm) si prin inlaturarea ramurilor pe care se gasec larvele.
                       Cariul scoartei –este un daunator polifag ce ataca numeroaste specii ; acestia sunt prezenti in livezile imbatranite. Larvele si adultii traiesc in spatiul dintre scoarta si lemn si se hranesc cu vasele liberiene. Adultii rod galerii dispuse in lungul tulpinii si ramurilor, iar larvele rod gauri in lemn. Daca atacurile sunt puternice si repetate, pomii se usuca.
                       Combaterea acestuia se face prin : verificarea materialului de plantat ; adunarea resturilor din  livada ; inlaturarea si ardera pomilor si a ramurilor afectate ; aplicarea tratamentelor chimice ( Reldan 22 EC, Pyrinex Quick ) ; aplicarea in perioada de repaus vegetativ a tratamentelor specifice .
                       Gargarita fructelor – este o specie polifaga ce ataca o serie de pomi fructiferi; adultii se hranesc cu mugurii florali, frunzele si fructele. Femelele depun ouale in fructele abia formate , larvele se dezvolta in fructe, unde consuma pulpa si samburii. Larvele nu se pot dezvolta decat in prezenta ciupercii Monilinia.
                        Combaterea acestei gargarite se realizeaza prin aplicarea de tratamente chimice ( Decis Mega, Reldan, Fastac, Actara 25 WG, Calypso 480 SC ) ; adunarea fructelor mumificate ; mobilizarea toamna a solului din livada .
                        Viemele merelor – este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Larvele de diferite varste ataca fructele. Femelele isi depun ouale direct pe fruct sau pe frunzele din aproprierea fructelor , dupa eclozare, larvele sapa galerii in fructele atacate lasand in interior excremente.
                        Masurile care se pot lua pentru combaterea acestuia sunt : utilizarea capcanelor cu feromoni pentru identificera zborul adultilor si aplicarea de tratamente chimice ( Reldan 22 EC, Novadim progress, Laser 240 SC, Affirm, Calypso 480 SC ) .
                        Paduchele verde al marului – este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Afidele colonizeaza partea inferioara a frunzelor si varfurile de crestere. Pomii atacati realizeaza cresteri mici, nu se diferentiaza mugurii de rod, fructele raman mici, productia fiind puternic afectata ;  afidele transmit o serie de viroze .
                        Combaterea acestui paducehe se realizeaza prin aplicarea de tratamente chimice ( Mospilan 20 SG, Actara, Decis Mega, Confidor Energy, Nuprin AL 200 SC ).
                        Miniatorul marmorat  – este o insecta care ataca o serie de arbusti ornamentali si pomi fructiferi. Larvele se hranesc cu tesuturile aflate intre epiderma superioara si epiderma inferioara a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteza si ducand astfel la scaderea productiei.
                       Combaterea acestuia se face prin aplicarea de tratamente chimice ( Actara, Reldan 22 EC, Laser 240 SC, Corangen 20 SC, Kaiso Sorbie ), precum si prin strangerea si distrugerea frunzelor cazutE.
                        Gargarita mugurilor – este o specie periculoasa ce ataca in special mugurii si bobocii floriferi ; dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului. Adultii apar primavara , acestia se urca in pom si se hranesc pe muguri si pe bobocii florali. Larvele nu sunt daunatoare pentru pomi, acestea se hranesc cu radacinile plantelor erbacee spontane.
                          Combaterea acestei gargarite se face prin aplicarea de tratamente chimice ( Decis Mega, Reldan, Fastac, Actara 25 WG, Calypso 480 SC ) , precum si prin mobilizarea toamna a solului din livada .

PRINCIPALELE BOLI ALE GUTUIULUI

Publicat pe de
Răspunde
                     
                      Focul bacterian este o boala foarte periculoasa, ce poate duce la distrugerea intregii livezi. Aparitia boli este favorizata de umiditate atmosferica ridicata, vant, precipitatii si temperaturi cuprinse intre 10 si 30 de grade Celsius. Pomii care sunt atacati de aceasta boala par a fii arsi de foc; lastarii se ofilesc si capata o culoare bruna, fructele se innegresc sau sunt patate. Pe vreme umeda, pe zonele afectate apare exudatul bacterian.
                      Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : dupa fiecare ploaie se vor aplica tratamente chimice : Dithane M 45, Aliette WG 80, Champ 77 WG, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP ; se vor taia si arde ramurile afectate .
                      Cancerul bacterian – este o boala care consta in aparitia pe radacini si pe tulpini  a unor tumori care la inceput sunt mici si moi, iar mai tarziu se lemnifica ; tumorile au forme si marimi diferite. Aceste tumori genereaza formatiuni asemanatoare cu frunzele, mugurii sau lastarii ; celulele ce alcatuiesc aceste tumori sunt mari si deformate. Aceasta bacterie patrunde in pom prin ranile produse de nematozi, grindina, etc. Aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 de grade Celsius si umiditate atmosferica de 80 %.
                        Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : terenurile pe care urmeaza sa se infiinteze livezi trebuie sa fie pregatite in mod corespunzator ; sa se realizeze sortarea puietilor inainte de plantare ; sa se dezinfecteze foarfecele si uneltele , inainte de trecerea de la un pom la altul ; sa se taie ramurile afectate pana la zona sanatoasa si sa se aplice un tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % precum si  acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant ; radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1% sau Topas 100 EC 0.025 % ; in timpul vegetatie se vor face tratamente pe baza de cupru .
                         Patarea bruna a frunzelor – este o boala intalnita in livezile de gutui si par, mai rar pe cele de mar. Boala se manifesta pe frunze si consta in aparitia de pete circulare, de culoare galbuie-crem, iar mai tarziu rosiatice ; in centrul acestor pete apar punctisoare de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Petele se pot unii si pot produce defolierea completa a pomilor. Boala poate ataca lastarii si fructele , lastarii se brunifica si se usuca iar pe fructe apar pete asemanatoare cu cele de pe frunze, acestea se unesc iar pulpa crapa ; aceste crapaturi dezvolta boli ce duc la putrezirea fructelor.
                         Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : cultivarea de soiuri rezistente ; taierea si arderea lastarilor atacati ; strangerea si arderea frunzelor cazute ; aplicarea de tratamente chimice : Systhane Plus 24 E, Score 250 EC, Topsin, Captan 80 WDG, Dithane M 45.
                          Mumificarea gutuilor – este considerata cea mai pagubitoare boala a pomilor cultivati in zonele reci si ploioase. Frunzele atacate  atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. Fructele mature sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumifiate si in scoarta ramurilor atacate.
                          Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : sa se realizeze taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa si sa se aplice un tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si sa se efectueze acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant; sa se stranga si sa se distruga fructele atacate ; sa se aplice in perioada de repaus vegetativ tratamente chimice pe baza de cupru ( Zeama Bordeleza ) si tratamente aplicate in perioda de vegetatie preventiv ( Switch, Score, Topsin ).
                          Fainarea –este boala care se manifesta prin aparitia pe frunzele lastarilor tineri a unor pete albe; aceastea se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos, tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere iar acestea sunt acoperite de o pasla alba miceliana; fructele crapa si putrezesc.
                           Masurile care se pot lua pentru prevenirea si combaterea acestei boli sunt : cultivarea de soiuri rezistente ; fertilizare echilibrata ; inlaturarea lastarilor si a frunzelor atacate , acestea se vor arde ; aplicarea in perioada de vegetatie a tratamentelor chimice (Systhane Plus 24 E, Thiovit Jet 80 WG, Kumulus DF, Topas 100 EC, Karathane M 35 CE ).

 

SFATURI SI INFORMATII PRIVIND ALTOIREA POMILOR

Publicat pe de
Răspunde

                   

                      Pentru altoi se folosesc lastari anuali (uneori si ramuri de 2-3 ani) recoltati in timpul repausului vegetativ sau in cursul vegetatiei, in functie de procedeul de altoire; lastarii altoi trebuie sa fie vigurosi, sanatosi, nevatamati, proveniti din treimea mediana a coroanei.

                      Exista trei metode de altoire : altoire in ochi ; altoire cu ramura detasata ; altoire prin alipire.
                        1. Altoirea in  ochi ( oculatie ) se poate realiza : la colet pentru trandafiri , liliac , arbori si altoirea pe tija , la inaltimea coroanei , pentru arbusti si arbori cu trunchiul de portaltoi (trandafir , mesteacan , ciresul japonez, artar) ; la altoirea pe tija se pot altoi 2-3 ochi cu distanta dintre ei de 3-5cm ( mai ales trandafirii cu coroana ).
                        2. Altoirea cu ramura detasata este cea mai utilizata metoda de altoire la speciile ornamentale. Altoii folositi sunt fragmente cu 2-3 muguri din ramuri anuale sau de 2-3 ani, aflate in repaus vegetativ ;ramurile de altoi se recolteaza toamna dupa caderea frunzelor, inainte de inghet si se pastreaza la rece.Portaltoii sunt puieti tineri, uneori chiar butasi cu sau fara radacini sau cu fragmente de radacina. Portaltoiului se taie deasupra unui mugure pentru a asigura o buna circulatie a sevei spre capatul portaltoiului.
                  Metodele folosite la altoirea cu ramura detasata sunt :
                                       –altoirea in copulatie – la acest tip de altoire conditia esentiala este ca grosimea celor doi parteneri de altoire sa fie la fel ; altoirea in  copulatie se face primavara timpuriu , fie la tija , fie la colet. La acest mod de altoirea lungimea minima a sectiunii pentru portaltoii subtiri trebuie sa fie de 3cm. Copulatia este de doua feluri : simpla si perfectionata, copulatia perfectionata se foloseste la speciile cu lemnul mai dur ( fag , stejar)
la vita de vie ornmentala.
                                        –altoirea in triangulatie – este metoda de altoire care se poate aplica la toate speciile de arbori si arbusti foiosi , portaltoiul se reteaza la inaltimea dorita fie inainte, fie in momentul altoirii. ; apoi se realizeaza lateral o crestatura longitudinala, scotand o pana cu sectiune triunghiulara lunga de cca. 2 cm. Baza altoiului se fasoneaza asemanator portiunii desprinse din portaltoi. Este foarte important ca cei doi portaltoi sa se imbine perfect, iar in pozitia opusa taieturilor pe altoi sa se afla un mugure. Marea majoritatea a altoirilor in triangulatie se executa iarna sau la inceputul primaverii, fie in sera, fie in teren. Locul unde s-a realizat altoirea se leaga si se unge cu ceara de altoit .
                                       -altoirea in placaj lateral se practica mai ales la arbustii si arborii care se altoiesc la sera, iarna sau uneori vara ; portaltoiul care este cultivat in ghiveci se reteaza la 15 cm lungime, apoi lateral spre colet se executa o taietura de 3-5 cm lungime scotand o fasie pana la lemn. Altoiul (fragment de lastar cu 2-3 ochi) se taie oblic in pana pe partea opusa unui mugure, lungimea taieturii fiind identica cu cea de pe portaltoi ; cele doua sectiuni se suprapun  perfect, se leaga si se unge. Altoirea de iarna se executa in momentul in care mugurii portaltoiului pornesc in vegetatie.
                                        -altoirea in despicatura se poate utiliza la majoritatea speciilor cu frunze cazatoare atat in pepiniera, cat si in spatiile verzi , acest procedeu se practica pentru altoirea pe fragmente de radacini in conditii de sera ;locul de altoire este fie la colet, fie la inaltimea coroanei. Portaltoiul (1-3 cm grosime sau mai mult) se reteaza si se netezeste apoi se despica longitudinal 4-6 cm , altoiul se fasoneaza in pana la 3-5 cm de o parte si de alta a unui mugure si se introduce in despicatura; dupa imbinarea celor 2 parteneri se leaga strans si se unge. Altoirea se face primavara, la inceputul circulatiei sevei la speciile de fag, mar, prun, castan ;altoirea in despicatura pe radacina se practica la lianele ornamentale, la Liliac, la Chaenomeles, la Buddleea davidii, in sera; in lunile ianuarie-martie.
                                         -altoirea sub scoarta se realizeaza primavara cand seva circula bine si permite desprinderea scoartei de lemn , portaltoiul se reteaza la inaltimea dorita, de obicei la nivelul de formare a coroanei ; altoiul se fasoneaza in pana unilaterala lunga de 2-4 cm, pe partea opusa unui mugure, cu ajutorul unei spatule se introduce intre scoarta si lemn portaltoiului retezat.Pe portaltoii mai grosi se altoiesc 2-3 pene ; acesta metoda se poate aplica si la arborii mai in varsta, retezand ramurile si altoindu-le pe fiecare parte ;dupa altoire se leaga si se unge cu ceara de altoit.
                                           –altoirea prin apropiere sau alipire – aceasta metoda de altoire consta in faptul ca ambii parteneri sunt inradacinati,  in jurul plantelor mama de altoi (tinere, cultivate in sol sau in vase) se aseaza in pozitii convenabile puietii de portaltoi transplantati in ghivece.Acest tip de altoire se poate realiza prin doua metode :
  1.       altoirea simpla – consta in extragerea unei portiuni identicede scoarta si foarte putin lemn de cca. 8-10cm lungime , alipirea perfecta a celor doua sectiuni, legarea, parafinarea si tutorarea prin injrijirea unui tutore in sol sau in ghivece.
  2.       altoirea cu contraclimb – consta in realizarea unor sectiuni identice si apoi cresterea si imbinarea acestora la fel ca la copulatie perfectionata ,  altoirea se executa intr-un interval de timp lung, din martie pana in septembrie.Plantele se ingrjijesc prin verificarea prinderii, separarea treptata a altoiului (prin incizie si apoi taiere), reducerea portaltoiului, slabirea si refacerea legaturii.

 

                       Altoirea speciilor rasinoase

Pentru altoirea acestor specii se recomanda folosirea de ramuri altoi provenite de la plante tinere, care au un continut mai mic de rasina. In august-septembrie pe o perioada de 8-10 zile portaltoii se trec in incaperi mai racoroase cu scopul maturizarii tesuturilor.

                                Altoii se recolteaza in ziua altoirii, alegandu-se lastari terminali de ramura, cu muguri de varf intacti, asezati simetric in jurul mugurelui terminal (principal) , cei doi parteneri se pregatesc prin indepartarea acelor de pe zona altoirii. Se executa altoirea la masa in placaj, lateral cu sau fara limba si se leaga cu bumbac sau lana.
                               Puietii altoiti se aseaza in sera sau rasadnita, in atmosfera inchisa, umeda pe un pat de turba, asezandu-i inclinati cu altoiul in sus , se umbresc si se uda cu atentie ; dupa cca. 4-5 saptamani puietii se repun in pozitie verticala si se indeparteaza varful portaltoiului, acesta se reduce apoi treptat, pe masura ce se dezvolta altoiului ;se aeriseste pentru calire, apoi cand altoiul este suficient de intarit, in toamna sau in primavara, portaltoilul se inlatura complet.Ghivecele se pastreaza peste iarna in rasadnite reci, iar primavara se planteaza in sol; daca este necesar se trateaza. In teren rasinoasele se pot altoi prin alipire sau in placaj lateral.
                          Ingrijirea plantelor altoite cu ramura detasata:
                                   Legaturile se verifica si se slabesc, apoi se inlatura cand lastarii altoi ating 15-20 cm inaltime; in acest timp se executa si tutorarea altoilor in scopul prevenirii ruperii lor de catre vant sau pasari. Cresterile de pe portaltoi se indeparteaza cu exceptia unui singur lastar tragator de seva, care se ciupeste, lastarii altoi se paliseaza de tutore.
                                   In cazul altoirilor pe tija tutorii se fixeaza direct pe portaltoi prin dubla legatura cate 2 de o parte si de alta a altoiului , tutorele cu lungimea de 50 cm si grosimea de 1-2 cm se ciopleste in partea dinspre portaltoi pentru o fixare mai usoara ; de asemenea se mai pot utiliza tutori legati in forma de arc deasupra altoiului, realizat din nuiele flexibile.

 

DAUNATORII PARULUI

Publicat pe de
Răspunde
                   
                        Viemele merelor (Cydia pomonella) – este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Larvele de diferite varste ataca fructele , femelele isi depun ouale direct pe fruct sau pe frunzele din aproprierea fructelor iar dupa eclozare, larvele sapa galerii in fructele atacate, lasand in interior excremente.
                        Masurile care se pot lua pentru combaterea acestuia sunt : folosirea capcanelor cu feromoni pentru a indetifica zborul adultilor si tratamente chimice cu: Reldan 22 EC, Novadim progress, Laser 240 SC, Affirm, Calypso 480 SC .
                         Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana) – este o specie  polifaga care ataca in jur de 47 de specii de plante erbacee si lemnoase. Primavara larvele rod mugurii, inflorescentele si frunzele ; larvele patrund in fructe unde sapa galerii superficiale. Ranile realizate sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.
                         Masurile care se pot lua pentru combaterea acesteia sunt tratamentele chimice cu : Nurelle D, Affirm, Bactospeine, Affirm.
                        Gargarita florilor (Anthonomus pomorum) –  dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in locuri adapostite (scoata pomilor).; adultii apar primavara si se hranesc pe frunzele tinere. Femelele depun ouale in flori sau in bobocii florali , larvele se hranesc in interiorul florilor sau bobocilor.
                        Masurile care se pot lua pentru combaterea ei sunt tratamentele chimice cu: Decis Mega, Reldan, Fastac, Actara 25 WG, Calypso 480 SC.
                      Musculita frunzelor (Dasineura mali) – dezvolta 3-4 generatii pe an si ierneaza in stratul superficial al solului. Primele semne ale atacului apar in luna mai, cand se observa frunze rulate si decolorate; in interiorul acestor frunze se gasesc larve vermiforme, de culoare galbena-portocalie. In caz de atac puternic, capacitatea de fotositeza este redusa si implicit productia.
                       Masura de combatere a acesteia consta in aplicarea unor tratamente chimice cu: Movento 100 SC, Calypso , Faster 10 CE, Nurelle D, Affirm .
                       Miniatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella) – este o insecta ataca o serie de arbusti ornamentali si pomi fructiferi. Larvele se hranesc cu tesuturile aflate intre epiderma superioara si epiderma inferioara a frunzelor ; un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteza si implicit scaderea productiei.
                       Combaterea acestei insecte se poate face prin adunarea si distrugerea frunzelor cazute pe sol precum si prin aplicarea unor tratamente chimice cu: Actara, Reldan 22 EC, Laser 240 SC, Affirm, Kaiso Sorbie.
                       Molia orientala a fructelor (Cydia molesta) – are 3-4 generatii pe an si ierneaza  intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii atacata lastarii si se hranesc cu interiorul acestora producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor acestea patrund in fruct in zona coditei sau in zona varfului si rod galerii neregulate in jurul samburelui; Fructele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza, in condiile din Romania in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.
                       Masurile care se pot lua pentru combaterea acestora sunt : taierea si distrugerea fructelor si lastarilor atacati; utilizarea capcanelor atractante precum si aplicarea unor tratamente chimice in perioada de zbor masiv cu: Mospilan 20 SG, Karate Zeon 50 CS, Decis Mega EW 50, Calypso 480 SC, Affirm.
                       Paduchele lanos (Erisoma lanigerum) – prezinta 8-12 generatii pe an si ierneaza ca larva in crapaturile scoartei ; dezvolta colonii masive pe ramuri, lastari si pe radacini. In urma atacului, tesuturile se hipertrofiaza si apar tumori asemanatoare cu cele produse de cancerul bacterian.
 Masurile care se pot lua pentru combaterea acestuia sunt : taierea si arderea ramurilor atacate; verificarea puietilor inainte de plantare si aplicarea unor tratamente chimice cu: Mospilan, Actara, Decis Mega, Confidor Energy, Actellic 50 EC.
                     Paduchele San Jose (Quadraspidiorus perniciosus) – este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante ; prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de lava pe scoarta specilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda ; in caz de atac masiv scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii ; acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.
Masurile cre se pot lua pentru combaterea acestuia sunt : aplicarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ; curatarea ramurilor cu o perie aspra si aplicarea unor tratamente chimice cu : Nuprid AL 200 SC, Actara, Calypso, Faster 10 CE, Movento 100 SC .
                      Paduchele testos (Sphaerolecanium prunastri) – este o sepecie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie, etc. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe scoarta ramurilor atacate , adultii si larvele colonizea ramurile si frunzele producand necrozarea tesuturilor ; de asemenea acestia pot ataca si frunzele, producand deformarea si caderea lor. Plantele atacate sunt acoperite cu dejectiile sale dulci, ce favorizeaza aparitia unor ciuperci fito-patogene.
                      Masurile care se pot lua pentru combaterea acestuia sunt : curatarea ramurilor cu o perie aspra si aplicarea unor tratamente chimice cu : Mospilan 20 SG, Nuprid AL 200 SC, Decis Mega EW 50, Calypso 480 SC, Faster 10 CE.
                      Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella) – este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor ; primavara parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele noi aparute depun ponta pe muguri, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.
                    Masurile care se pot lua pentru combaterea acesteia sunt : taiarea si distrugerea ramurilor (lastarii) afectate precum si aplicarea unor tratamente chimice cu: Decis Mega EW 50, Karate Zeon 50 CS, Affirm, Mospilan 20 SG, Laser 240 SC.
                     Omida paroasa (Hyphantria cunea) – este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (Dud, Platan, etc.) precum si speciile de pomi fructiferi ; are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceasta insecta produce defolierea pomilor si implicit scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume ; acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se hranesc.
                      Masura ce se poate lua pentru combaterea acesteia este aplicarea de tratamente chimice cu : Faster 10 CE, Kaiso Sorbie, Affirm, Novadim Progress, Laser 240 SC                       Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea) – este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor ;larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor.
                     Masurile ce se pot lua pentru combaterea acestei sunt : eliminarea ramurilor pe care sunt prezente larvele precum si aplicarea unor tratamente chimice cu: Karate Zeon, Fastac Active, Laser 240 SC, Calypso 480 SC, Affirm.
                      Paduchele cafeniu al parului (Aphis pyrastri) – este o specie ce ataca agresiv speciile de par, fiind prezenta pe tot teritoriul Romaniei. In primavara, adultii colonizeaza varfurile de crestere si frunzele ; afidele se hranesc cu sucul celular al pomilor producand un stres acestora. In urma atacului frunzele se deformeaza, pomul realizeaza cresteri slabe, scade rezistenta la ger  iar mugurii de rod se diferentiaza slab.
                    Combaterea acestuia se face prin aplicarea unor tratamente chimice cu: Mospilan 20 SG, Actara, Decis Mega, Confidor Energy, Nuprin AL 200 SC.
                    Acarienii – sunt insecte care se observa foarte greu cu ochiul liber; sunt specii polifage, care ataca foarte multe plante si pomi fructiferi, atat specii cultivate cat si specii spontane. Acarienii se hranesc cu sucul celular, in urma atacului funzele au un aspect pergamentos, florile avorteaza, iar planta stagneaza din crestere.
                     Combaterea acarienilor se face prin aplicarea unor tratamente chimice cu Nissorum 10 WP, Envidor 240 SC, Milbeknock, Vertimec 1.8 EC .
                    Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus)-  este o specie periculoasa ce ataca mugurii si bobocii floriferi. Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului, primavara apar adultii ce urca in pomi si se hranesc pe muguri si pe bobocii florali. Larvele nu sunt daunatoare pentru pomi, acestea se hranesc cu radacinile plantelor erbacee spontane.
Masurile ce se pot lua pentru combaterea acesteia sunt : mobilizarea solului din livada in toamna precum si aplicarea unor tratamente chimice cu: Decis Mega, Reldan, Fastac, Actara 25 WG, Calypso 480 SC .
                       Paduchele verde al marului si a parului (Aphis pomi) – este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Afidele colonizeaza partea inferioara a frunzelor si varfurile de crestere ; pomii atacati realizeaza cresteri mici. Mugurii de rod nu se diferentiaza iar fructele raman mici, productia fiind puternic afectata.Afidele transmit o serie de viroze.
                       Combaterea acestuia se face prin aplicarea unor tratamente chimice cu: Mospilan 20 SG, Actara, Decis Mega, Confidor Energy, Nuprin AL 200 SC.
                      Puricele melifer al parului (Psylla pyri) – dezvolta 2-3 generatii pe an si ierneaza ca adult in crapaturile scoartei sau in interiorul acestora. Atat larvele cat si adultii se hranesc cu sucul celular al pomilor. In urma atacului frunzele se deformeaza iar pomul realizeaza cresteri slabe, rezistenta la ger scade, iar mugurii de rod se diferentiaza slab.
                        Combaterea acestuia se face prin aplicarea unor tratamente chimice cu : Actara, Mospilan, Vertimec, Confidor Energy, Movento.